Ședința de la Curtea Constituțională începe la ora 11:30.
CSM se plânge volumul mare de muncă la nivelul instanțelor de judecată
CSM transmite, în ziua în care CCR este așteptată să ia o decizie privind reforma pensiilor magistraților, că numărul de dosare aflate pe rolul instanțelor din România a atins un nivel fără precedent, cu efecte directe asupra calității actului de justiție.
În materia civilă și comercială, aproximativ 90% din cauzele aflate pe rolul instanțelor, România a raportat în 2024 un număr de 769.823 de dosare în curs de soluționare (pending) în primă instanță, față de 563.035 în 2023.
Media europeană a fost de 358.277 de dosare în 2024, comparativ cu 347.488 în 2023.
Raportat la populație, România a ajuns la 4 cauze în curs de soluționare la 100 de locuitori în 2024, peste dublul mediei europene (1,75). În 2023, coeficientul era de 2,95 la 100 de locuitori, la o medie europeană de 1,56.
Și numărul dosarelor nou-intrate în primă instanță rămâne semnificativ peste nivelul european. România a raportat în 2024 1.602.689 de dosare nou înregistrate în civil și comercial, în timp ce media europeană a fost de 418.544. Astfel, totalul dosarelor nou-intrate și aflate în curs de soluționare în 2024 a ajuns la 2.372.512, transmite CSM.
Reforma pensiilor magistraţilor, din nou pe agenda CCR
Proiectul privind reforma pensiilor magistraţilor ajunge din nou miercuri pe agenda judecătorilor de la Curtea Constituţională a României (CCR).
CCR urmează să dezbată sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor. Decizia asupra proiectului a fost amânată până acum de cinci ori, potrivit Agerpres.
De asemenea. Judecătorii CCR s-ar putea pronunţa şi asupra cererii primite de la Instanţa supremă prin care se solicită sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară în legătură cu proiectul Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraţilor.
La şedinţa CCR din 16 ianuarie, toţi cei nouă judecători constituţionali au fost prezenţi, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a putea fi studiate mai multe documente, printre care şi o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Instanţa supremă cu o zi înainte.
Anterior, două şedinţe nu s-au putut desfăşura deoarece patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, propuşi de PSD la CCR, au invocat mai multe motive printre care faptul că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare, iar şedinţele au fost programate prea repede.
Instanţa supremă anunţa pe 15 ianuarie că a realizat o expertiză cu ajutorul unui expert contabil care ar arăta că prin aplicarea proiectului Guvernului pensia de serviciu a magistraţilor va fi mai mică decât cea calculată pe bază pe contributivitate, iar documentul a fost trimis judecătorilor CCR.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat în intervalul de timp prevăzut de lege aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.