România devine prima țară din Uniunea Europeană care a reușit să pună la punct o modalitate de a acorda compensații pentru sechestrarea carbonului în acvacultură, scrie duminică Agerpres.
Este un mecanism considerat unic la nivelul statelor membre, declară Valentin Toma, directorul general al Direcției Generale Pescuit (DGP) din cadrul Autorității de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit (AM POPAM).
"România a reușit să identifice o modalitate de acordare a acestor compensații pe tipurile de servicii de mediu cu privire la sechestrarea de carbon în domeniul acvaculturii.
Cum am ajuns să cuantificăm sechestrarea de carbon? Cu sprijinul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Acvacultură de la Galați. O echipă întreagă de cercetători a contribuit la elaborarea unui studiu științific.
Noi, cei de la Autoritatea de Management din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ne-am consultat apoi cu Comisia Europeană, iar Comisia Europeană l-a categorisit drept unicat la nivelul statelor membre", a explicat Valentin Toma.
Deși posibilitatea acordării unor astfel de compensații pentru servicii de mediu este prevăzută în regulamentul european, România este, potrivit evaluării transmise de Comisia Europeană, primul stat membru care a dezvoltat această abordare pentru sectorul acvaculturii.
Estimare: Cel puțin 300 de ferme din România ar putea fi eligibile pentru finanțare cu bani europeni
Apelul de proiecte în cadrul acțiunii 2.1.4 "Servicii de mediu" a fost lansat în 24 iulie și va fi deschis până la data de 6 septembrie 2026, iar bugetul total alocat este de 14,285 milioane de euro.
Potrivit oficialului MADR, cel puțin 300 de ferme de acvacultură din România ar putea fi eligibile pentru această schemă, iar în aceste condiții se așteaptă la un număr similar de cereri de finanțare.
"Noi acordăm în baza acestei măsuri o compensație maximă de 174,92 euro/ha/an pentru acvacultura extensivă și de 97,18 euro/ha/an pentru fermele semi-intensive, adică cele care administrează hrana.
Mă aștept să fie eligibile cel puțin 300 de ferme din România, fără să mă pot baza deocamdată pe o analiză efectivă. De asemenea, mă aștept să fie depuse la fel de multe cereri", a subliniat Toma.
În cazul în care numărul cererilor va depăși bugetul disponibil, Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit intenționează ca toți solicitanții eligibili să poată beneficia de finanțare, însă cuantumul compensației ar urma să fie diminuat proporțional.
Suprafața eligibilă efectivă utilizată la calcularea sprijinului reprezintă 70% din suprafața luciului de apă înscrisă în licența de acvacultură pentru care se solicită compensația.
Sprijinul acordat nu poate depăși 50.000 de euro/an/solicitant.
Ce trebuie să facă fermele din acvacultură pentru a beneficia de finanțare
Pentru a putea beneficia de compensații, fermele trebuie să fie active și să desfășoare efectiv activități în acvacultură.
Simpla deținere a unui luciu de apă, în lipsa desfășurării activității de acvacultură, nu este eligibilă pentru acordarea compensației.
Cele mai importante condiții care trebuie îndeplinite vizează deținerea unei licențe de acvacultură, a unei autorizații de mediu și a vizei anuale de mediu pentru anul pentru care este solicitată compensația.
De asemenea, producția comercializată trebuie să se situeze între 50 și 1.500 de kilograme de pește pe hectar pe an, calculată în raport cu suprafața eligibilă efectivă.
"Trebuie să avem de-a face cu o fermă de acvacultură care este activă. Ce înseamnă activă? Înseamnă că acea fermă desfășoară activitate de acvacultură și produce pește pe care îl vinde", a atenționat Toma.
În România există în prezent peste 1.100 de licențe de acvacultură, însă pentru această măsură Autoritatea de Management a identificat și a contactat direct aproximativ jumătate dintre fermele considerate potențial eligibile pentru compensații, prin comunicări transmise țintit către sector.