Bogdan Aurescu, mesaj pentru tineri: Nu vă alegeți modelele după numărul de follow-eri. România are nevoie de profesioniști
Publicat acum 3 ore si 4 minute
România își pune mari speranțe în Neptun Deep din Marea Neagră, cel mai mare proiect offshore de exploatare a gazelor naturale din UE și primul astfel de proiect de mare adâncime din țara noastră. Vorbim de un zăcământ de circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze, suficient, teoretic, pentru a acoperi consumul României pe o perioadă de 10 ani.
Doar că, de 4 ani și jumătate, Marea Neagră a devenit, la propriu, cea mai „fierbinte” zonă maritimă din lume. Războiul din Ucraina și dezvoltarea dronelor au demonstrat deja fragilitatea extremă a unor astfel de infrastructuri critice. Experții militari consultați de antena3.ro arată că, în prezent, România nu dispune de capacitatea de a-și putea proteja singură o astfel de investiție.
La doar o zi după ce platforma offshore de producție a proiectului Neptun Deep din Marea Neagră era instalată în Zona Economică Exclusivă a României (ZEE), la circa 160 de kilometri de litoralul românesc, un petrolier liberian care se îndrepta spre portul ucrainean Reni era lovit de drone, la circa 20 de kilometri de Sfântu Gheorghe, la limita dintre apele teritoriale române și ZEE.
Petrolierul LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovit în noaptea de luni spre marți în afara apelor teritoriale ale României. Sursa colaj foto: Marine Traffic/ISU Tulcea
Chiar dacă este o coincidență, timing-ul a fost perfect. Toți ochii sunt îndreptați către suspectul principal (Rusia), dar atacurile cu drone, care se dezintegrează deasupra unor ținte de pe mare, prezintă un mare dezavantaj, atunci când încerci să identifici clar suspectul.
„După părerea mea, ideea a fost ca petrolierul să poată fi lovit înainte de a intra în apele teritoriale ale României”, a precizat, pentru antena3.ro, generalul în rezervă Cristian Barbu. „Astfel de nave pot fi atacate (cu drone aeriene - n.r.), fără să rămână urme certe ale tipului de atac sau ale fabricantului. Aici e marea problemă, vizavi de infrastructura de la Nepun Deep. Niciodată nu poți să știi cu exactitate a cui a fost acțiunea cu o dronă. De ce? Avem 4-5 tipuri de drone, care pot ataca astfel de infrastructuri. Unele sunt de tip kamikaze, dar mai sunt și altele care lansează ele o încărcătură explozivă și apoi, pur și simplu, se întorc la bază, ca un avion: nu-ți lasă niciun fel de urmă clară, detectabilă”.
Dar poate România să protejeze o infrastructură atât de prețioasă, vitală și - după cum se va vedea - dificil de apărat, mai ales în fața unor atacuri „hibride”?
În primul rând, Neptun Deep este o investiție „privată”, dar în această investiție e implicat și statul român. Astfel proiectul e dezvoltat 50/50 de către OMV Petrom, în calitate de „operator”, și Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze din țară, companie al cărei acționar majoritar e chiar statul român (70%).
„Și statul român și operatorul privat aveau de dus o conversație la capătul căreia să ne decidem ce anume își asumă statul român ca modalități de intervenție, în ce condiții, cât anume ne dorim să protejăm, aceste interese ale statului român, dincolo de ce limită”, a spus Oana Popescu Zamfir, expertă în politici internaționale și directoare a GlobalFocus Center.
Experta în relații internaționale a precizat că statul român trebuia să ia deja o decizie, la nivel CSAT, în privința intereselor strategice ale României din cadrul acestui proiect de exploatare a gazelor, care trebuie protejate.
„Sunt foarte difuze granițele între ce înseamnă operator privat și ce înseamnă stat român, ce este un act de agresiune la adresa intereselor statului și ce e un atac la adresa unei investiții private, plus că ai o infrastructură critică, care leagă platforma de mal și aceasta interesează statul romîn, pentru că lovitura care ar putea veni asupra portului Constanța, dincolo de investiția privată care ar fi atacată”, a spus Oana Popescu Zamfir.
„Scenariul de coșmar” pentru NATO: „Rusia exact asta urmărește”
Protejarea unei infrastructuri maritime de tipul Neptun Deep înseamnă o întreagă gamă de sonare, senzori, balize, supraveghere aeriană, maritimă, roboți subacvatici etc - toate conectate ideal într-un sistem AI, care să poată diferenția și clasifica tipurile de ecouri radar, pentru a putea, de pildă, face distincția dintre acțiunea unui delfin și cea a unei drone navale. O parte din această protecție ar reveni chiar OMV, care ar putea angaja astfel o firmă privată de securitate specializată în acest domeniu și care dispune de „toate aceste mijloace comparabile cu ale unui stat”, a mai arătat Oana Popescu Zamfir.
„Operatorul privat a făcut eforturi în acest sens, dar în acest moment e acest ping-pong între stat și privat”, a precizat directoarea GlobalFocus Center.
În aceste condiții, cum ar arăta un „worst case scenario” pentru România?
„Scenariul de coșmar pentru NATO, nu doar pentru noi este exact ăsta: Rusia, sau Atacatorul Ipotetic X, lansează orice fel de atac hibrid la adresa platformei și, pentru că NATO nu poate interveni, România are un răspuns împiedicat, care pune întreaga Alianță în dificultate”.
Imagine de arhivă, cu caracter ilustrativ, din timpul unui exercițiu naval NATO în Marea Neagră. Foto: Inquam Photos/Bogdan Chesaru
În plus, Neptun Deep este amplasat în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a României, la aproximativ 160 km de țărm. Doar că ZEE nu este echivalentă juridic cu „teritoriul național”. Astfel, un atac sau un act de sabotaj produs în ZEE nu activează automat Articolul 5 al Tratatului NATO privind apărarea colectivă.
„Rusia exact asta urmărește: să hărțuiască în această zonă Alianța, s-o pună mereu în fața unor momente de decizie: răspund sau nu? Răspund militar sau răspund civil? Escaladez sau nu? Mi-e frică sau nu de răspunsul Rusiei? Fiecare astfel de moment erodează și mai mult unitatea Alianței și induce cetățenilor impresia că Alianța nu-i protejează. În momentul în care ar exista un atac de genul acesta, iar România nu va răspunde cum trebuie, imaginea care va fi creată va fi de tipul NATO nu ne apără”, a spus Oana Popescu Zamfir.
Prima producție de gaze la Neptun Deep e estimată pentru anul 2027. Proiectul cuprinde o platformă offshore, o conductă submarină de gaze, de 160 de kilometri lungime, plus cablu de fibră optică de la platformă la coastă, conducte colectoare, 10 sonde, trei sisteme de producție submarine - o infrastructură uriașă care trebuie protejată.
Protecția Neptun Deep: „Noi, singuri, nu vom putea să protejăm această platformă, nici peste 10 ani”
Conform unei analize independente realizate de Forumul Securității Maritime, proiectul Neptun Deep este expus unui risc „mediu spre ridicat” în ceea ce privește eventualele sabotaje asupra platformelor sau avarierea conductelor sumbarine.
„Pentru Neptun Deep, lucrurile sunt destul de complicate”, este de părere generalul în rezervă Cristian Barbu, care a precizat că apărarea unei astfel de platforme trebuie să bifeze „trei elemente”: capacitatea de asigurare a unei supravegheri permanente a zonei, capacitatea de detectare a unui posibil atac sau acțiune de sabotaj și capacitatea de a interveni și a neutraliza acel atac.
Scenarii de risc, elaborate de Forumul Securității Maritime, asupra platformelor petroliere de la Marea Neagră
„Nu există în acest moment nicăieri în lume un model care să ne arate cum poate fi protejată o astfel de platformă care exploatează gaze naturale. De aceea, trebuie gândit împreună cu partenerii noștri din NATO. Nu putem singuri. Noi, singuri, nu vom putea să protejăm această platformă, nici peste 10 ani”, a spus Barbu, care a precizat că și în scenariul idealist, în care România ar putea să-și asigure o astfel de securitate, costurile ar fi atât de mari, încât exploatarea Neptun Deep nu ar mai fi deloc viabilă, economic.
„O supraveghere permanentă a zonei, pe un areal destul de extins, nu e prea la îndemână doar de la sol. Mai ai nevoie de alte elemente actie în zonă, submarine, de suprafață și aeriene, senzori și radare, dar care înseamnă costuri și aparatură pe care, în acest moment, România nu o are”, a spus generalul în rezervă.
Oana Popescu Zamfir susține că, la nivelul CSAT trebuie identificate și definite limitele și modalitățile reacției, în cazul unui presupus atac, „în toate categoriile de scenariu pe care și le putea imagina statul român”.
Detectarea (unei drone) și „intervenția” asupra ei presupune noi pregătiri și facilități. Corveta ușoară, recent intrată în dotarea Forțelor Navale Române, ar putea, de pildă, executa astfel de misiuni, doar că, în acest moment, ea nu este înarmată complet.
„Și mai e și una singură”, a precizat Cristian Barbu. „Ai nevoie de un serviciu permanent de supraveghere - cu oameni, facilități, muniții - întins pe ani de zile și care să fie în intervenție permanentă 24 de ore pe zi, 7 zile din 7”.
Platforma offshore din cadrul proiectului Neptun Deep. Sursa foto: OMV Petrom/Facebook
Cu ocazia summitului de la Ankara, România a semnat un amendament la Memorandumul deja încheiat cu Bulgaria și Turcia, pentru înființarea unui „grup operativ” pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră. Prin noul amendament, cele trei țări își vor putea extinde misiunile la „protecția infrastructurii critice submarine”.
Și cam atât. O extensie la un memorandum și o promisiune. În acest moment, nu se știe cum vor fi „extinse” aceste misiuni și - mai ales - dacă această „extindere” va presupune, de pildă, misiuni ale marinei Turciei în Zona Economică Exclusivă a României.
Cum își protejează Turcia platforma de gaze de la Sakarya, din Marea Neagră
„La nivel naval, protecția este asigurată prin desfășurarea continuă de fregate și corvete din programul național MILGEM, completate de nave de patrulare rapide destinate intervențiilor operative. Submarinele turcești joacă un rol esențial în descurajarea strategică și în supravegherea discretă a zonei, contribuind la controlul mediului subacvatic. Componenta aeriană include drone Bayraktar TB2 și Akıncı, utilizate pentru monitorizare permanentă, precum și avioane F-16 menținute în stare de alertă, cu sprijin radar. La nevoie, supravegherea regională poate fi extinsă prin intermediul capabilităților NATO de tip AWACS”, se arată în analiza Forumului Securității Maritime.
De asemenea, apărarea antiaeriană este organizată atât la nivel de coastă, cât și pentru obiectivele strategice asociate zăcământului.
„Turcia utilizează sisteme HİSAR-A și HİSAR-O/O+, pentru raze scurte și medii de acțiune, completate de sistemul KORKUT pentru apărarea apropiată. Acestea sunt integrate cu rețeaua națională de radare și, la nivel strategic, cu sistemele SİPER 1, 2 și 3, parte a conceptului integrat „Steel Dome”, care asigură o umbrelă regională de apărare aeriană, fără a fi dedicată exclusiv zăcământului Sakarya”, arată experții navali români.
Conducta submarină de circa 170 de kilometri care leagă zăcământul de gaze din Marea Neagră de terminalul de la Filyos este și ea „monitorizată constant prin sisteme sonar și senzori specializați pentru detectarea tentativelor de sabotaj, iar zonele din jurul platformelor sunt delimitate ca spații maritime restricționate”. În paralel, Turcia utilizează „capabilități avansate de război electronic și C4ISR, dezvoltate de ASELSAN, pentru bruiaj, comunicații securizate și integrarea datelor operaționale la nivel naval și aerian”.
Experții navali români susțin că „diferența fundamentală dintre cele două cazuri constă în modelul de securitate adoptat: Turcia exercită un control militar direct și integrat asupra zăcământului Sakarya, bazat pe capabilități naționale, în timp ce România se sprijină în principal pe securitatea colectivă NATO pentru protecția Neptun Deep, compensând limitările naționale prin alianțe strategice”.
Nicușor Dan: Incidentul petrolierului Gas Lisbon este cel mai probabil legat de războiul declanșat de Rusia
Președintele Nicușor Dan a anunțat că „instituțiile statului român sunt în alertă și vor investiga împrejurările în care a fost lovită nava”, referitor la incidentul în care petrolierul Gas Lisbon, navă aflată sub pavilion liberian a fost atacată de drone în largul localității Sfântu Gheorghe.
„Instituțiile statului sunt în alertă și vor clarifica circumstanțele, cauzele și responsabilitățile aferente acestui grav incident, cel mai probabil parte a războiului ilegal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, a transmis Nicușor Dan pe platforma X.
În cursul nopții trecute, nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine în largul țărmului românesc.
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) July 21, 2026
⁰La scurt timp după incident, două nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe…
Gas Lisbon plecase din portul Alexandria, Egipt, și transporta gaz petrolier lichefiat către portul Reni, aflat pe Dunăre, în regiunea Odesa din Ucraina. Cauza exactă a incidentului nu a fost clar stabilită deocamdată, de către autoritățile române. Miercuri dimineața, Autoritatea Navală Română preciza că incendiul care a izbucnit la bordul tancului de gaze petroliere lichefiate (LPG) Gas Lisbon, după ce a fost lovit lângă Sfântu Gheorghe, nu fusese încă stins.
Pentru siguranţa navigaţiei în Marea Neagră a fost emis un mesaj de avertizare către toate navele aflate în zona în care se află vasul încărcat cu GPL, în vederea evitării perimetrului afectat.