Bulgaria stochează mai multă energie electrică din producția sa decât orice altă țară din UE
Publicat acum 18 minute
Din iunie 2026, El Niño încălzește apele și schimbă tiparele de circulație atmosferică și oceanică, provocând temperaturi extreme, ploi torențiale, inundații în zone deșertice, secetă severă în altele. Însă, unul dintre efectele sale asupra ecosistemelor oceanice este vizibil din satelit și este extrem de îngrijorător: concentrațiile de clorofilă, pigmentul verde din fitoplancton, au scăzut dramatic, potrivit unei analize a oamenilor de știință de la NASA. Efectele sunt în cascadă atât pentru viața marină care se hrănește cu fitoplancton, cât și pentru industria alimentară globală.
El Niño este un fenomen natural recurent, dar vara aceasta s-a manifestat deosebit de puternic.
Fenomenul reprezintă încălzirea naturală a apelor oceanului din estul și centrul Pacificului ecuatorial, care se produce o dată la fiecare doi până la șapte ani. Apele mai calde care se dezvoltă în această regiune îndepărtată a lumii, determină schimbarea tiparelor de furtuni din această zonă, cu efecte în cascadă asupra tiparelor meteorologice de pe întreaga planetă, pe măsură ce aceste furtuni transferă căldura din ocean în atmosferă.
Centrul de Prognoză Climatică al NASA se așteaptă ca El Niño să continue să se intensifice spre finalul anului 2026, estimând 97% șanse să persiste până la începutul primăverii din 2027 în emisfera nordică.
Chiar și în fazele timpurii ale El Niño, sateliții NASA au surprins schimbări de-a lungul Pacificului ecuatorilor, cum ar fi temperaturi la suprafața apei mult mai ridicate decât era normal și un nivel al suprafeței mării peste valorile obișnuite.
Însă, ceea ce le-a atras atenția oamenilor de știință a fost un efect timpuriu al El Niño asupra lanțului trofic marin. NASA a publicat imagini cu concentrațiile de clorofilă, pigmentul prezent în fitoplancton, realizate de OCI (Ocean Color Instrument), instrument aflat la bordul satelitului PACE (Plankton, Aerosol, Cloud, ocean Ecosystem) al NASA, în iunie 2025. Atunci condițiile erau neutre.
Foto: NASA
De cealaltă parte, în imaginile realizate în iunie 2026, El Niño se intensifica.
Cea mai evidentă diferență de la un an la altul apare în zona centrală a Pacificului, în apropierea Ecuatorului, la nord de Noua Zeelandă: concentrațiile de clorofilă, un indicator al abundenței fitoplanctonului, sunt considerabil mai scăzute în 2026.
Foto: NASA
Schimbarea era de așteptat, au explicat oceanografii Matthew Kehrli și Graham Trolley de la Laboratorul de Ecologie Oceanică al Centrului Spațial Goddard al NASA.
În timpul El Niño, alizeele ecuatoriale dinspre est slăbesc, stratul cald de la suprafața oceanului se extinde mai adânc, iar fenomenul de afloriment, prin care apa rece și bogată în nutrienți urcă de obicei la suprafață și stimulează dezvoltarea fitoplanctonului, este diminuat.
Efecte în cascadă
Pe măsură ce El Niño progresează, oamenii de știință anticipează că efectul dăunător asupra concentrației de clorifilă din zona centrală a Pacificului va deveni și mai pronunțat.
„Acest lucru s-ar putea manifesta printr-o diferență mai mare între valorile din regiunea actuală, prin extinderea zonei cu o concentrație redusă de clorofilă-a la suprafață sau ambele, în funcție de comportamentul alizeelor ecuatoriale”, au spus aceștia.
Pierderea fitoplanctonului va avea efecte în cascadă asupra lanțului trofic marin, inclusiv în zonele de coastă. Mai puțină mâncare va fi disponibilă pentru zooplancton, dar și pentru pești, păsări marine și mamifere marine.
Pescăriile de hamsii din Peru au înregistrat scăderi semnificative ale capturilor în timpul episoadelor El Niño din trecut. Motivele au fost aceleași: ape de suprafață mai calde, afloriment redus și o abundență mai mică de fitoplancton.
În 2026, Ministerul Producției din Peru a suspendat în repetate rânduri pescuitul pentru a proteja principala resursă piscicolă a țării.
Un semn al penuriei de hrană este și că pelicanii au început să caute mâncare în porturile și zonele urbane din Peru.
Totuși, fitoplanctonul nu este pierdut pentru totdeauna, potrivit oamenilor de știință.
Deși perturbările asupra vieții marine pot fi severe, după un episod El Niño poate avea loc o „revenire a clorofilei”, cu concentrații mai ridicate decât în mod normal în Pacificul ecuatorial.
Potrivit studiilor, concentrații mai ridicate de fier transportat de curenții oceanici, precum și praful provenit de pe terenurile mai uscate din anumite regiuni ale Americii Centrale și Americii de Sud contribuie la această revenire – care nu necesită neapărat apariția ulterioară a fenomenului La Niña.
La Niña, care urmează adesea episoadelor El Niño, poate duce, de asemenea, la creșterea concentrațiilor de clorofilă. Un episod puternic de La Niña din 1998-1999 a declanșat o înflorire masivă a fitoplanctonului în estul Pacificului și o creștere spectaculoasă a populațiilor de pești.
Oamenii de știință dispun acum de noi instrumente pentru studierea acestor variații în oceanele și mările planetei.
Misiunea PACE a NASA a fost lansată în februarie 2024, ceea ce face ca acesta să fie primul episod El Niño complet în care satelitul va colecta măsurători hiperspectrale globale aproape zilnice. „Comunitatea științifică va putea observa fenomenul El Niño din 2026 folosind date obținute pe mai multe lungimi de undă ale luminii decât oricând înainte”, au declarat Kehrli și Trolley.
Pentru a înțelege mai bine efectele El Niño asupra vieții din oceane, oamenii de știință speră să folosească datele PACE ca să analizeze cum reacționează diferite comunități de fitoplancton la El Niño.
PACE nu trebuie folosit exclusiv la colectarea datelor despre viața marină, mai spun cercetătorii. Senzorii satelitului pot măsura compoziția pigmentului plantelor de la suprafața pământului, dar și din nori și aerosoli din atmosferă. Toate acestea sunt influențate de fenomenul El Niño.