Senatul a decis, luni, să ancheteze întâlnirea care a stârnit un scandal la vârful justiției: cea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu. Constituirea comisiei a fost votată cu 67 de voturi „pentru” și 41 împotrivă, scrie News.ro.
Întâlnirea a avut loc la Senat – mai exact, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
Momentul ales este cel care ridică semne de întrebare: era o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe pe cauze importante pentru instituții, inclusiv pentru partidul din care face parte Bolojan, PNL. În acele zile, CCR analiza sesizarea de neconstituționalitate depusă de USR și PNL împotriva Legii ANI.
Ancheta pe care o va face Comisia pentru Constituționalitate a Senatului își propune să lămurească exact ce s-a discutat acolo, care a fost scopul întrevederii și, mai ales, de ce a avut loc în biroul șefului Senatului.
Totul, potrivit raportului comisiei, „în vederea aflării adevărului pentru menţinerea încrederii publice în imparţialitatea şi integritatea actului jurisdicţional al CCR”.
„Explicaţia privind natura întâlnirii devine legitim necesară, deoarece, în raport de locul şi momentul la care a avut loc aceasta, Curtea constituţională urma să se pronunţe asupra unor cauze cu miză instituţională, inclusiv pentru formaţiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan. Scopul întâlnirii trebuie clarificat transparent, având în vedere că independenţa unei jurisdicţii depinde în egală măsură de conduita celor care exercită funcţii în cadrul acesteia. Curtea constituţională nu este o autoritate politică, ea este garantul supremaţiei Constituţiei şi unică autoritate de jurisdicţie constituţională”, a argumentat Comisia.
Concluziile vor fi puse într-un raport prezentat Biroului Permanent al Senatului în termen de 14 zile.
Cum au reacționat cei implicați
Aflat la Oradea, premierul a declarat că întâlnirile dintre demnitari și reprezentanții instituțiilor sunt firești când au ca scop rezolvarea unor chestiuni administrative și că nu înseamnă amestec în dosare aflate pe rol.
„De multe ori se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un caz în care se încearcă această schemă”, a spus el, dând drept exemplu întâlniri pe care le-a avut, ca primar și președinte de consiliu județean, pentru sedii de instanțe sau parchete – fără să fi influențat, susține el, vreo cauză.
Nici șefa CCR nu a negat întâlnirea. Într-un comunicat, Curtea a explicat că discuțiile cu reprezentanți ai executivului au ca „obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției” și a respins ideea că s-ar fi vorbit despre sesizarea la Legea ANI.
„Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, au explicat oficialii instituției.
Presiune din tot sistemul judiciar
Ancheta din Senat vine după un val de reacții din magistratură.
Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut explicații imediate, avertizând că „o asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale”. Instanța supremă a vorbit despre „caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale” și a atras atenția că un arbitru constituțional trebuie să se afle „în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”.
Consiliul Superior al Magistraturii a cerut și el clarificări publice. Iar președinții curților de apel și ai tribunalelor din țară au semnat o scrisoare comună în care avertizează că lipsa de transparență în jurul unei asemenea întâlniri „este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională”.
Magistrații au amintit și un precedent: în 2018, Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, și-a dat demisia după controversele iscate de o întâlnire cu un judecător al CCR.