Una dintre cele mai frumoase zone etnografice din România este Țara Călatei, aflată în judeţul Cluj. Un loc unde tradiţia încă se trăieşte şi se simte la fiecare pas. Mozaicul cultural al acestei regiuni vibrează prin porturile populare, aromele bucătariei şi ospitalitatea oamenilor. Aici, fiecare reţetă spune o poveste despre locuri şi obiceiuri, iar fiecare tradiţie devine un fir nevăzut care leagă generaţii. Ţara Călatei nu este doar o destinaţie de vacanţă, este parte vie dintr-un brand de ţară authentic, construit prin oameni, cultură şi continuitate.
Călătorie în Ţara Călatei, pe firul care leagă generaţiile
Între Cluj-Napoca şi Huedin există un ţinut pitoresc cu biserici spectaculoase, oameni ospitalieri şi tradiţii la tot pasul. Este Ţara Călatei – o zonă etnografică şi deosebită, cu 42 de sate în care tradiţia populară este încă vie. Iar locuitorii îşi poartă cu mândrie frumoasele costume populare.
"Dăm copiilor mai departe tot ceea ce am învăţat noi. Încercăm să-i învăţăm cântece, dansuri, să-i îmbrăcăm în portul popular", a spus unul dintre localnici în cadrul interviului oferit pentru Antena 3 CNN.
La Izvoru Crişului, o comună din judeţul Cluj, turiştii pot vizita Biserica Reformat-Calvină, considerată monument istoric – una dintre cele mai impresionante din Ţara Călatei. Clopotniţa, tavanul casetat, pictat policrom, orga, ţesăturile cu motive specifice – toate acestea ilustrează priceperea meşterior de pe aceste meleaguri.
"Casetele conţin motive din Biblie; în biserică putem vedea ţesături de perete cu inscripţii mari, cusute de fete şi de femei şi oferit ca amintire a confirmării religioase sau în memoria unui membru al familiei. Noi mai avem şi un covor de la Principele Racuţi. Izvoru Crişului nu este vestit nu numai pentru biserica sa cu cameră, cu casetele pictate, ci şi pentru tradiţie, pentru arta meşteşugărească şi pentru ospitalitatea localnicilor", a declarat preotul Karoly pentru Antena 3 CNN.
Brodăria şi sculptura în lemn sunt meşteşuguri transmise din generaţie în generaţie la Izvorul Crişului. Meşterii de aici sunt renumiţi în toată ţara pentru priceperea lor, dar şi pentru dorinţa de a transmite ce au învăţat de la bunici, viitoarelor generaţii.
"Aici, fiecare piesă pe care o facem spune o poveste şi poartă sufletul nostru", a mărturisit Pentek Barnabas, meşter sculptor.
Cetăţi, tradiţie, gastronomie. Ţara Călatei, un brand viu al Transilvaniei
Un alt loc de poveste este satul Văleni. Biserica Reformată fortificată este principala atracţie a zonei şi este considerată monument istoric. Tibor restaurează orgi de biserici vechi. Aici, la Văleni, el şi-a găsit liniştea şi s-a mutat împreună cu familia, lăsând în urmă freamătul oraşului.
"Când am restaurat orga, mi-a plăcut foarte mult zona şi era un vis să devin aici organist şi să mă pot muta aici, în zonă. E un loc superb, sunt turişti care revin", a spus Tibor, organistul bisericii, în timpul declaraţiilor oferite pentru Antena 3 CNN.
Tot în satul Văleni trăiesc Lavinia şi Cosmin. Ei s-au îndrăgostit la prima vedere de Ţara Călatei, iar acum promovează prin punctul gastronomic pe care l-au înfiinţat în propria lor gospodărie preparatele tradiţionale celebre din acest ţinut: brânza de Călata şi cartoful de Râşca.
"În 2019, am vrut să o aduc pe Lavinia... am zis: «Hai că te duc de la Huedin la Cluj pe altă rută» şi ne-am oprit la Văleni aici, la nişte prieteni. Ei ne-au spus: «Uite, casa aia de pe dâmb e de vânzare». Şi după două luni a zis Lavinia: «Păi, hai, nu vrei să te interesezi tu de casa aia? Hai să ne ducem să o vedem». Şi... am venit, am văzut casa, ne-am întâlnit cu proprietarul, ne-a plăcut, am cumpărat-o. Punctul gastronomic s-a născut pe ideea: «Hai să facem ceva în zonă. Hai să încercăm să punem şi noi umărul în continuare»", a mărturisit Cosmin în cadrul interviului acordat la Antena 3 CNN.
Iar Lavinia, soţia lui, a spus în timp ce pregătea un preparat delicios: "Eu nu gătesc foarte complicat, eu gătesc doar reţete simple, rapide şi, pe cât posibil, tradiţionale, învăţate de la bunica, pentru că bunica m-a crescut".
Oamenii care trăiesc în acest ţinut spectaculos au înţeles să transmită mai departe tradiţiile moştenite de la părinţi şi bunici.
Altă poveste din inima Transilvaniei
În satul Bologa, Mihaela Potra a recondiţionat vâltoarea şi moara de apă, iar casa părinţilor a transformat-o într-un muzeu.
"Este o poveste de familie de peste şase generaţii, care, credeţi-mă, a luat amploare fără să-mi fi imaginat vreodată. Da, într-adevăr, eu când m-am hotărât să rămân aici, nu m-am gândit niciodată să distrug vâltoarea şi moara, pe care le-am găsit în familie. Ne-am creat oarecum confortul după ele (...)", a povestit Mihaela Potra, cea care a decis ca, în camera unde cerealele se transformau în făină, să expună vechi obiecte ale familiei – esențe ale tradiției locului.
Şi... odată ajunşi aici, merită să vizitaţi şi Cetatea Medievală de la Bologa, considerată una dintre cele mai importante fortificaţii medievale din Transilvania. Ea a fost construită, cel mai probabil, la sfârşitul secolului al XIII-lea, peste râu de vechile ruine ale unui castru roman.
Aceste locuri minunate, parte din inima Transilvaniei, sunt promovate cu sprijinul Consiliului Judeţean Cluj. Aici, tradiţia şi modernitatea se împletesc, construind un brand de ţară autentic. Mergi să descoperi şi tu frumuseţile judeţului Cluj!