Poate fi declanșat articolul 5 al NATO de către un stat membru împotriva altui stat membru? Asta au vrut să afle oficialii militari danezi de la omologii lor britanici. Într-o convorbire telefonică, negată de Ministerele Apărării din ambele țări, oficialii danezi ar fi întrebat în ce circumstanțe ar putea cere apărarea aliaților NATO. „Nu au menționat în mod specific Statele Unite”, a precizat o sursă, care a fost martoră la discuție, pentru The Times. Însă, discuția a avut loc în contextul amenințărilor SUA de a prelua Groenlanda cu forța.
Discuția telefonică ar fi avut loc marți, 6 ianuarie. Atunci, ofițeri de la Ministerul Apărării danez au discutat cu Ministerul Apărării britanic despre aspectele practice ale declanșării Articolului 5 al NATO, a declarat o sursă implicată în apel.
Nu este clar ce a răspuns Marea Britanie. Ambele ministere ale Apărării au negat că a avut loc conversația, însă sursa bine plasată a afirmat contrariul.
„Aceste afirmații sunt incorecte; un astfel de apel nu a avut loc”, a precizat Ministerul Apărării britanic.
„Ministerul Apărării subliniază ferm că nu a avut loc nicio astfel de conversație sau convorbire telefonică. Aceste afirmații nu sunt corecte”, a transmis și Ministerul Apărării din Danemarca.
Tensiuni fără precedent între state aliate
Tensiunile au atins un nivel fără precedent între SUA și Danemarca, stat membru NATO, după ce președintele Trump și oficiali ai administrației sale au formulat o serie de amenințări privind preluarea Groenlandei, un teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză.
Cu câteva ore înainte de presupusul apel din 6 ianuarie, Stephen Miller, influentul adjunct al șefului de cabinet al lui Trump pentru politici publice, a declarat că „poziția oficială a guvernului SUA este că Groenlanda ar trebui să facă parte din Statele Unite”.
Întrebat dacă poate exclude folosirea forței, Miller a spus pentru CNN că „nimeni nu va lupta militar cu Statele Unite pentru viitorul Groenlandei”.
În aceeași zi cu presupusul apel, Casa Albă a declarat că Trump dorește să obțină Groenlanda ca „prioritate de securitate națională” și că utilizarea forței militare este „întotdeauna o opțiune”.
Conform Articolului 5 din tratatul fondator al NATO, un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor. Acesta declanșează obligația fiecărui membru de a veni în ajutor, deși nu implică automat asistență militară.
Fiecare stat membru poate decide ce acțiune consideră necesară, însă tratatul nu prevede o situație în care un stat membru este atacat de un alt stat membru.
După atacurile din 11 septembrie 2001, Lord Robertson of Port Ellen, pe atunci secretar general al NATO, a condus Consiliul Nord-Atlantic (NAC) în decizia unanimă de a invoca Articolul 5 pentru prima dată. De atunci, articolul nu a mai fost activat. Conform practicii, toate statele membre ar trebui să fie din nou de acord în unanimitate pentru a-l invoca.
Sursa prezentă la apel a spus că NAC „nu ar aproba niciodată acest lucru dacă agresorul ar fi un alt stat NATO, deoarece nu ar exista un consens unanim”.
Sursa a mai precizat că discuția s-a concentrat în mare parte pe aspecte maritime, dar că a inclus și Articolul 5. La apel au participat zeci de persoane din diferite departamente ale Ministerului Apărării.
„Nu au menționat în mod specific Statele Unite. Întrebau despre circumstanțele în care poate fi activat articolul”, a spus sursa.
Aceasta a adăugat că funcționarii responsabili de dosare, atât civili, cât și militari, ar fi pus întrebările în numele miniștrilor lor. Alte subiecte ar fi fost discutate, însă The Times nu cunoaște detaliile.
Faptul că o astfel de problemă ar fi putut fi ridicată, chiar și la un nivel relativ scăzut, ar fi declanșat semnale de alarmă în cadrul Ministerului Apărării britanic.
„Pur și simplu nu ne putem afla în război cu Trump”
O altă sursă NATO a declarat că o asemenea situație „cu siguranță nu a fost prevăzută” de fondatorii Alianței. Aceasta a spus că este convinsă că nu se va întâmpla nimic „major” ca urmare a amenințărilor lui Trump, adăugând: „Opțiunea militară nu este ceva ce poate fi luat în calcul între două țări NATO.”
Marea Britanie și aliații săi europeni desfășoară un exercițiu de evaluare în Groenlanda pentru a decide dacă vor trimite trupe pentru antrenament sau vor desfășura o misiune de poliție aeriană, în încercarea de a-l liniști pe Trump.
În această săptămână, ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, și omoloaga sa din Groenlanda, Vivian Motzfeldt, s-au întâlnit cu oficiali americani.
Potrivit unui stat implicat, aliații vor să reasigure SUA că membrii europeni ai NATO tratează cu seriozitate securitatea Arcticii, în încercarea de a-l opri pe președintele american să încerce să preia teritoriul.
Referindu-se la desfășurarea de forțe, o sursă diplomatică a declarat: „Pur și simplu nu ne putem afla în război cu Trump. Trebuie să găsim modalități de a-l menține de partea noastră.”
Groenlanda este o regiune semi-autonomă a Danemarcei. Un oficial american a declarat săptămâna trecută că Trump urmărește să preia controlul asupra acestui teritoriu strategic și bogat în resurse minerale în următorii trei ani, înainte de finalul celui de-al doilea mandat al său.
Oficialul a spus că opțiunile includ cumpărarea Groenlandei de la Danemarca sau încheierea unui Pact de Asociere Liberă cu teritoriul, care nu ar merge până la a-l transforma într-o parte a SUA.
„Diplomația este întotdeauna prima opțiune a președintelui, la fel ca încheierea de acorduri. Îi plac acordurile”, a spus oficialul. Totuși, o declarație a Casei Albe nu a exclus folosirea forței. Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, a avertizat că orice atac al SUA ar însemna sfârșitul NATO.