Zece moduri în care un fenomen „Super El Niño” ar putea afecta planeta

Un fenomen El Niño puternic, sau „super El Niño” – caracterizat printr-o creștere de 2°C sau mai mult a temperaturii la suprafața oceanului – este acum considerat foarte probabil în acest an și ar putea persista până în 2027. Slăbirea alizeelor permite apelor calde de la suprafață să se răspândească în Pacificul central și estic. Acest lucru perturbă circulația oceanică și modifică tiparele meteorologice la nivel mondial.

El Niño amplifică o economie globală deja inegală. Insecuritatea alimentară nu este doar o problemă climatică, ci una înrădăcinată în dependențe și integrarea în piețele globale, în timp ce șocurile climatice scot la iveală modul în care lanțurile de aprovizionare transferă riscurile asupra celor mai sărace populații ale lumii.

Iată 10 posibile scenarii de impact major – efecte care nu vor fi resimțite în mod egal, ci vor afecta în mod disproporționat fermierii și muncitorii din regiunile mai sărace, potrivit The Guardian.

1. Secetă

Seceta lovește în special regiunile agricole dependente de precipitații. În anumite zone din Africa Subsahariană, producțiile de cereale scad frecvent în timpul și după episoadele El Niño, crescând dependența de importuri și prețurile alimentelor.

De această dată, El Niño se va manifesta pe fondul unei crize deja existente a îngrășămintelor, provocată de închiderea Strâmtorii Hormuz, ceea ce a generat avertismente privind foamete extremă și riscuri de înfometare în anumite regiuni.

2. Șoc asupra lanțurilor globale de aprovizionare cu alimente

La nivel mondial există un risc crescut de perturbare a lanțurilor de aprovizionare cu produse alimentare. Patru culturi – grâul, orezul, porumbul și soia – asigură peste 60% din aportul caloric global.

Porumbul și orezul sunt deosebit de sensibile la El Niño, deoarece seceta și perturbarea musonilor reduc producțiile în mari țări producătoare precum Africa de Sud, India, Indonezia, Vietnam și Brazilia. Grâul este afectat de căldură și secetă în exportatori importanți precum Australia, Canada și China, iar producția de soia a scăzut în țări precum Brazilia și Argentina.

3. Creșterea riscului de incendii de vegetație

El Niño poate amplifica riscul incendiilor în anumite regiuni. În America de Sud, fenomenul reduce adesea precipitațiile din sezonul ploios, lăsând vegetația mai uscată și mai vulnerabilă la incendii.

Incendiile severe din Brazilia din 2016 și 2024 au devastat milioane de hectare. Astfel de incendii eliberează cantități uriașe de carbon în atmosferă, iar ecosistemele afectate au nevoie de decenii pentru a se reface.

4. Precipitații excesive și inundații

Părți din sudul Statelor Unite și Americii de Sud, Cornul Africii și Asia Centrală se confruntă adesea cu precipitații peste normal în timpul unui episod El Niño, ceea ce poate duce la inundații.

Deși ploile abundente pot reface rezervele de apă subterană, furtunile tot mai concentrate reduc capacitatea solului de a absorbi apa și accelerează uscarea acestuia.

Acest lucru se întâmplă deoarece episoadele intense de ploaie depășesc capacitatea de infiltrare a solului, generând scurgeri de suprafață în loc de absorbție, iar perioadele mai lungi de secetă dintre furtuni favorizează pierderea umidității din sol.

5. Creșterea consumului de cărbune

Temperaturile mai ridicate pot duce la creșterea consumului de cărbune în anumite regiuni ale lumii.

El Niño aduce temperaturi peste medie și intensifică valurile de căldură prelungite în Asia de Sud prin slăbirea ploilor musonice, ceea ce crește cererea pentru aer condiționat.

Sistemele energetice bazate pe cărbune furnizează aproximativ 70% din electricitatea Indiei și circa 55% din cea a Chinei.

6. Risc crescut de pene de curent

Seceta afectează și producția de energie hidroelectrică, crescând riscul unor probleme în rețelele electrice.

Columbia, de exemplu, își asigură aproximativ 65% din producția de energie din hidrocentrale. În timpul episodului El Niño din 2015-2016, reducerea precipitațiilor a diminuat producția hidroenergetică, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la energie și la un risc mai mare de întreruperi ale alimentării cu electricitate.

În timpul fenomenului El Niño din 1992, guvernul columbian a introdus chiar și raționalizarea energiei electrice.

7. Reducerea stocurilor de pește

El Niño oprește ridicarea la suprafață a apelor reci bogate în nutrienți în anumite zone ale Pacificului, limitând dezvoltarea fitoplanctonului și reducând sursele de hrană pentru pești mici precum anșoa și sardinele.

În consecință, speciile prădătoare mai mari sunt și ele afectate și migrează adesea pe distanțe mai mari decât în mod obișnuit.

Pescăriile din California și Mexic până în Peru și Ecuador, precum și cele din Papua Noua Guinee și Micronezia pot suferi pierderi importante. Reducerea biomasei disponibile duce la capturi mai mici și la scăderea veniturilor comunităților dependente de pescuit.

8. Tensiuni geopolitice privind resursele agricole esențiale

Fenomele meteorologice extreme ar putea amplifica tensiunile geopolitice existente.

Temperaturile ridicate reduc fertilitatea culturilor, iar fermierii răspund adesea prin utilizarea unor cantități mai mari de îngrășăminte. În contextul actualei crize globale a îngrășămintelor, China, unele state din Golf și Algeria au impus măsuri protecționiste pentru limitarea exporturilor.

Rusia a suspendat licențele de export pentru azotatul de amoniu, un ingredient esențial pentru producerea îngrășămintelor, iar Statele Unite încearcă să își crească producția internă.

Astfel, producția, comerțul și utilizarea îngrășămintelor riscă să devină un nou punct de fractură în politica mondială.

9. Creșterea numărului de îmbolnăviri cauzate de căldură

Toate aceste efecte afectează societățile în mod inegal.

Muncitorii expuși stresului termic se confruntă cu riscuri sporite pentru sănătate, în special cei care lucrează în agricultură și construcții. Printre consecințe se numără afecțiunile provocate de căldură și problemele de sănătate pe termen lung.

În timpul sezonului cald din New Delhi, capitala Indiei, temperaturile depășesc frecvent 40°C, punând în pericol sănătatea și viața unui număr tot mai mare de lucrători.

10. Conflicte civile

Scăderea producției agricole și slăbirea economiilor amplifică adesea tensiunile sociale.

Probabilitatea apariției conflictelor civile în țările tropicale afectate poate fi de două ori mai mare în anii cu El Niño. Potrivit unui studiu, aproximativ 21% dintre conflictele izbucnite după 1950 sunt asociate cu astfel de modele climatice.

În Sudan, inclusiv în regiunea Darfur, seceta și eșecurile recoltelor asociate variabilității climatice și condițiilor El Niño au accentuat lipsa resurselor și inegalitățile sociale existente, contribuind la apariția conflictelor.

Privite împreună, aceste efecte dezvăluie nu doar un fenomen climatic, ci și un sistem global în care șocurile de mediu sunt transmise prin lanțurile de aprovizionare, comerțul inegal și modelele de producție și consum energetic, afectând în mod disproporționat populațiile sărace din sudul global.

Două direcții importante pentru a ieși din criza ecologică și socială

Dacă această listă de scenarii pesimiste pare descurajatoare, există totuși două direcții importante pentru a ieși din această criză ecologică și socială.

Tehnologia și cunoștințele necesare pentru tranziția de la combustibili fosili la surse regenerabile de energie există deja. Însă, fără transformarea sistemelor globale care organizează lanțurile de aprovizionare, energia și comerțul, aceste soluții vor avea un impact limitat și inegal.

Există, de asemenea, numeroase cunoștințe privind dezvoltarea unor sisteme agricole reziliente, capabile să asigure securitatea alimentară și, în același timp, să contribuie la refacerea ecosistemelor. Totuși, ieșirea dintr-un model agricol orientat exclusiv spre export și dependent de utilizarea intensivă a substanțelor chimice va necesita transformări politice majore la scară largă.