Agenția Standard and Poor's a retrogradat, vineri, de la "stabil" la "negativ" perspectiva ratingului de țară al României.
Această decizie, anticipată de specialiști, reprezintă un semnal pentru piețe că ratingul statului român ar putea fi retrogradat în zona "junk", nerecomandată investițiilor, cu ocazia următoarelor evaluări.
“S&P invocă în decizia sa mediul politic fragmentat de la București și incertitudinile privind capacitatea guvernului român de a duce la bun sfârșit reformele fiscale asumate.
S&P a inventariat, între factorii politici generatori de incertitudine politică, anularea alegerilor prezidențiale și majoritatea fragilă de care beneficiază Guvernul în Parlament.
Agenția de rating a menționat și cheltuielile mari făcute în context electoral, care au dus deficitul bugetar la 8,6% din PIB.
S&P și-a mai exprimat temerea că politicile fiscale ale actualului cabinet (care a respins modificări fiscale majore precum creșterea impozitării salariilor sau majorarea TVA, n.r.) vor ține deficitul ridicat”, a relatat Cătălina Mănoiu, corespondent Antena 3 CNN.
România se confruntă cu dificultăți în tentativa de a se menține în categoria "investment grade", recomandată investițiilor, conform Agerpres, care citează o analiză Reuters.
În prezent, cele trei agenții principale de rating din lume, S&P, Fitch și Moody's au evaluări similare pentru România.
Unde se află România, din punct de vedere al ratingului de țară
După decizia de vineri, S&P evaluează țara noastră la nivelul BBB- cu perspectivă negativă.
BBB- este ultima treaptă din categoria celor recomandate investitorilor.
România are același calificativ, tot cu perspectivă negativă, din partea Fitch.
Moody's ne-a acordat calificativul Baa3 (ultima treaptă din investment grade, echivalent cu BBB- al S&P și Fitch), cu perspectivă stabilă.
S&P, Fitch și Moody's sunt principalele agenții de rating la nivel global.
Decizie neobișnuită a S&P: evaluează România înainte de adoptarea bugetului pe 2025
S&P a planificat în 2025 trei evaluări referitoare la ratingul statului român: prima este cea anunțată vineri, 24 ianuarie, iar alte două sunt așteptate în lunile aprilie și octombrie.
Decizia S&P, de a programa o evaluare suplimentară în ianuarie, a este una neobișnuită față de practica uzuală, care presupune doar două astfel de analize pe an, în primăvară și în toamnă.
Presa de specialitate a remarcat că S&P a programat evaluarea de vineri după ce, în decembrie, agenția Fitch a luat decizia de a înrăutăți perspectiva ratingului de țară de la stabil la negativ.
Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții sunt luate în calcul de către marii investitori în datoria guvernamentală.
Un rating slab presupune costuri mai mari de împrumut pentru statul respectiv.
De asemenea, o înrăutățire sau îmbunătățire a perspectivei reprezintă un semnal transmis investitorilor că ratingul respectiv ar putea fi revizuit - în sensul corespunzător - într-un anumit orizont de timp.
Ce face România pentru a nu pierde investițiile străine
Alegerile prezidențiale programate în mai, după anularea alegerilor din decembrie, pe fondul suspiciunilor legate de interferența Rusiei, face mai dificilă elaborarea unui plan credibil pentru reducerea deficitului bugetar până la 7% din PIB, se arată în analiza Reuters.
Ministrul român de Finanțe, Tanczos Barna, a confirmat, luna aceasta, că anul 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 8,6% din Produsul Intern Brut.
Țara intenționează să obțină anul acesta 13 miliarde de euro prin mecanismul obligațiunilor internaționale.
Însă, în eventualitatea în care ajunge în zona "nerecomandată pentru investiții", România s-ar putea confrunta cu imposibilitatea finanțării datoriei prin împrumuturi.
Ce se întâmplă dacă România ajunge la categoria "junk"
Un studiu din 2016 al Băncii Mondiale arăta că o posibilă retrogradare a României la categoria "junk" (nerecomandat pentru investiții) din partea a cel puțin două mari agenții de evaluare financiară ar spori costurile de împrumut pe termen scurt cu aproape 200 de puncte de bază, în medie.
Deși datoria României este sub nivelul mediu din UE, țara înregistrează, din 2019, cea mai rapidă creștere a împrumuturilor în rândul statelor blocului comunitar.
Săptămâna trecută, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că speră ca măsurile de reducere a deficitului și scăderile de costuri din sectorul public, propuse în Legea Bugetului pe 2025, să restabilească, din punct de vedere fiscal, credibilitatea țării.
România are ca obiectiv reducerea deficitului la 2,5% până în 2031 printr-un plan aprobat de Bruxelles săptămâna trecută.
România intenționează să emită obligațiuni pentru finanțarea datoriei până ajunge Bugetul la Parlament
Autoritățile ar urma să emită obligațiuni până când va fi trimis Parlamentului Bugetul pe 2025.
Conform promisiunilor făcute de decidenți, legea nu prevede creșteri majore de taxe în 2025.
Majorarea taxelor, deși nepopulară, este totuși văzută de investitori, analiști și agenții de rating drept cel mai facil remediu, ținând cont că România are a doua cea mai scăzută pondere a impozitelor în PIB din UE, se menționează în analiza Reuters.
Țara a pierdut oportunitatea de a emite obligațiuni înainte de volatilitatea din piaţă ce a urmat inaugurării președinției lui Donald Trump.
Este o realitate faptul că România se confruntă deja cu costuri mai ridicate la împrumuturi, comparativ cu alți membri ai blocului.
Nu ajută situației nici faptul că aprobarea bugetului pe 2025 a fost întârziată până în februarie, cel puțin.
Luna aceasta, randamentele obligațiunilor guvernamentale ale României pe zece ani au urcat cu 74 puncte de bază, la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, de peste 8%.
Este mult peste nivelul obligațiunilor din Ungaria, unde se înregistra al doilea cel mai ridicat nivel, de 6,9%.
Patru alegeri anul trecut au dus la un deficit bugetar de 8,6% din PIB, remarcă analiza Reuters.
Mulți se așteaptă ca Executivul să-l reducă după calmarea tensiunilor sociale, dar noile alegeri prezidențiale pun sub semnul întrebării o astfel de evoluție.
Ştiri video recomandate
