Costul curentului electric ar putea scădea considerabil și în același timp ar putea fi redus și riscul de inundații în zonele cele mai vulnerabile. Soluția e la îndemâna autorităților și e una comună pentru ambele probleme. România are la momentul de faţă 188 de hidrocentrale funcţionale cu o putere instalată de 6.400 MWH. Pe lângă acestea, ar mai fi cel puţin zece care ar putea porni într-un timp scurt. Dar dincolo de energie, toate aceste amenajari au rolul de a reduce până la zero, în multe cazuri, riscul de inundaţii. Este şi cazul hidrocentralei Paşcani, lăsată de mulți ani în paragină.
1985. Este un an pe care mulți îl cunosc doar din cărțile din istorie. Este însă și anul în care s-a început construcția hidrocentralei Pașcani. Nu este gata nici astăzi, deși ar fi extrem de utilă, mai ales în vremuri de criză.
De 40 de ani însă, românii au auzit doar vorbe. Fiecare premier, ministru, şef de consiliu judeţean sau primar au avut la un moment dat un plan cu hidrocentrala Paşcani. Peste planuri s-a aşternut praful, peste oamenii din zonă au trecut ape.
În construcție de 40 de ani
Hidrocentrala de la Paşcani a fost începută în 1985, iar în prezent este gata în proporţie de 80%. Statul a cheltuit până în acest moment 400 de milioane de lei, producţia energetică este 25 GW oră pe an.
Dar această amenajare hidrotehnică nu este importantă doar pentru energia electrică. Odată pusă în funcţiune, hidrocentrala poate asigura apă potabilă pentru locuitorii municipiului Paşcani.
De asemenea, poate regulariza albia râului Siret într-o zonă cu risc de inundaţii. Mai mult decât atât poate asigura şi apă pentru irigaţii.
Nimic din toate acestea nu i-a mişcat însă pe politicienii vremurilor. Locuitorii Paşcaniului au fost inundaţi ani la rând de apele Siretului.
„Primul lucru pe care vreau să-l vreau să-l spun în această conferinţă de presă este următorul. Am reuşit să învingem apele azi-noapte”, spunea primarul Pașcaniului în 2008, în urma unor inundații devastatoare.
De fapt, n-am reuşit nimic. Echipa Antena 3 CNN a intrat în hidrocentrala de la Pașcani pentru afla când vor fi gata, în sfârșit, construcțiile.
Discuție reporter Antena 3 CNN - Tatiana Gafton, responsabilă de proiect
„Care este stadiul în momentul de faţă, stadiul lucrărilor, adică ce ar mai fi necesar de făcut pentru a porni?
Pentru a finaliza, avem realizată acumularea în proporţie de 80% şi partea de centrală hidroelectrică 75%.
Ca timp, cât estimaţi? Ştim, acum toată lumea vorbeşte despre energie, că suntem în criză energetică. Dacă aţi avea toate utilajele, toate avizele şi ați demara lucrările, cam cât estimaţi dumnevoastră ca timp?
Noi ne propunem ca timp doi ani, dar de multe ori pentru că depindem şi de partea de avize, de proceduri de licitaţii care durează şi trebuie să se respecte cadrul legal, în cel mult trei ani.”
„Este o mare realizare că se termină”
În urmă cu aproape o lună de zile a fost eliberat şi acordul de mediu pentru acest proiect hidrotehnic. De ce acum şi nu în urmă cu zece ani? Cine a fost interesat să ţină această investiţie în loc când chiar ministrul Mediului declară că beneficiile sunt clare?
„La Paşcani așa cum ați văzut deja am dat drumul la lucrări pentru că a fost o analiză destul de simplă şi după ce am văzut şi o analiză paralelă făcute de Apele Române care spuneau că scopul principal era de reducerea riscului de inundaţii şi de acces la apă, evident că am dat acordul de mediu liniştită”, a spus ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
După 40 de ani de șantier, pentru cei din zonă e o realizare că se termină.
„Este o mare realizare că se termină şi sper şi celălalte lucrări care sunt în construcţie în proporţie de peste 80% să se termine şi în felul ăsta sperăm să ne revenim, să nu mai depindem de alţii cu energia electrică, să nu mai cumpărăm la preţuri mari, oamenii să aibă un preţ cât mai scăzut la energie”, spune Lucian Ilaș, diriginte de șantier.
„Orice investiţie în nuclear şi hidro reprezintă o investiţie strategică în securitatea energetică a României şi în securitatea economică a României.
Aşa că ideea de a duce în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării aceste riscuri pe care le avem astăzi cu Sistemul Energetic Naţional, riscurile de peste un an, trei ani, cinci ani sau zece ani reprezintă o proiecţie pe care statul român în integralitatea sa trebuie să o cunoască, toţi miniştrii de resort, preşedintele României pentru a lua decizie acum în 2025 pentru a nu ajunge în cel mai negru scenariu posibil”, spune și ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Iar cel mai negru scenariu se poate evita acum doar dacă politicienii se pun toţi la aceeaşi masă, iau decizii asumate şi poate pentru prima dată în istoria modernă, securitatea energetică a României nu va mai fi doar un text scris în rapoartele de activitate ale celor cu funcţii înalte.
Ştiri video recomandate
