Prețurile la energie, fenomenul meteo El Nino și înăsprirea creditării ar putea împinge milioane de oameni în sărăcie în țările în curs de dezvoltare, care deja se confruntă cu șocuri repetate, a declarat pentru AFP șeful Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Alexander De Croo, potrivit Agerpres.
Creșterea prețurilor la hidrocarburi în urma conflictului din Orientul Mijlociu a determinat majoritatea țărilor să adopte subvenții mari pentru a-și proteja populațiile, cu riscul de a reduce și mai mult marjele bugetare deja limitate.
„Țările nu au avut timp să își revină după pandemia de Covid. Trecem de la o criză la alta; lanțul de șocuri complică situația: este ca și cum ai fi nevoit să-ți repari acoperișul când casa ta arde”, a declarat administratorul PNUD, Alexander De Croo, într-un interviu acordat AFP.
Țările în curs de dezvoltare nu au avut 'niciun răgaz' pentru a-și reface rezervele sau pentru a rezolva crizele anterioare, a explicat
Alexander De Croo, în marja reuniunilor Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale de la Bangkok.
Anul acesta, „țările au avut un succes relativ cu protejarea populațiilor lor de prețurile combustibililor prin subvenții pe scară largă, dar acest lucru a venit cu un cost exorbitant. Multe au fost nevoite să își revizuiască politicile și să reducă ajutoarele, chiar cu riscul de a provoca tulburări sociale”, a descris Alexander De Croo.
Și mai rău, țările vulnerabile oferă acest ajutor în detrimentul investițiilor lor în dezvoltare, „o dilemă imposibilă”. „Acestea pierd orice spațiu de manevră în ceea ce privește politicile publice, fie că este vorba de sănătate, educație sau investiții în energie regenerabilă: toate acestea se evaporă”, deplânge șeful PNUD.
O mai bună direcționare a subvențiilor, așa cum este recomandată de FMI, se dovedește complexă din cauza lipsei de guvernanță sau a sistemelor fiscale necesare. Iar resursele lor se diminuează din cauza lipsei de stabilitate în Orientul Mijlociu și pe piețele energetice.
„În timp ce unele țări au o casă bine izolată cu bani în bancă, altele au o casă fără acoperiș și fără bani în bancă”, observă Alexander De Croo.
Mai mult, pe lângă șocul energetic, există fenomenul meteo El Nino, care amenință recoltele din Asia, Africa și America Latină.
„Între noiembrie și februarie, sunt foarte probabile perioade prelungite de secetă, care vor avea repercusiuni suplimentare asupra aprovizionării cu alimente și a inflației”, avertizează Alexander De Croo.
Potrivit PNUD, aproximativ 130 de milioane de oameni din întreaga lume riscă să cadă în sărăcie în acest an dacă creșterea prețurilor la energie și alimente este transferată integral. Asia de Sud și de Est, precum și Africa Subsahariană, sunt deosebit de vulnerabile.
Alexander De Croo, fost prim-ministru belgian, subliniază, de asemenea, creșterea costului finanțării pe fondul majorării dobânzilor în economiile avansate: acest lucru complică accesul țărilor în curs de dezvoltare la capitalul necesar și crește costul datoriei lor.
Potrivit PNUD, media sumelor alocate de țările în curs de dezvoltare pentru plata dobânzilor la datorii a ajuns acum la aproximativ 9,5% din veniturile publice, cel mai ridicat nivel din ultimul sfert de secol, și mai mult decât triplu față de cel al țărilor cu venituri mari.
La Bangkok, șeful PNUD intenționează să încurajeze economiile avansate și instituțiile multilaterale să investească în creștere, reziliență și ocuparea forței de muncă în țările în curs de dezvoltare. Dar aceste țări „nu pot continua să depindă de ajutorul (internațional); trebuie să se poată baza pe investiții, proiecte viabile din punct de vedere economic, bună guvernare și un mediu favorabil pentru a atrage mijloacele de finanțare a propriei dezvoltări”, a insistat De Croo. Astfel, „impactul climei are un cost economic. Dar evitarea acestui cost este în interesul economic”, de exemplu, prin investiții în energii regenerabile.
