Medicul cardiolog Livia Traşcă a explicat în cadrul emisiunii "Sfat de Sănătate" de la Antena 3, cât de importantă este o testare cardio-pulmonară indiferent dacă suntem sau nu sportivi de performanță sau am trecut prin boala COVID-19.
"Testarea cardio-pulmonară este o investigaţie care se desfăşoară în timpul unui efort a cărui intensitate creşte progresiv. O putem face pe banda de alergare, de mers sau pe bicicletă.
Acest tip de investigaţie o poate face oricine, nu contează vârsta. Chiar dacă vorbim de o populaţie care vrea să se apuce de sport, de un adolescent de 15 ani sau de un adult de 30-35 de ani. Este foarte important să știm de la ce nivel pornim.
Putem afla dacă avem o problemă cardiacă și dacă inima, alături de plămâni pot face față cu brio unui efort intens", precizează dr. Trașcă.
Avantajele unei testări cardio-pulmonare după vindecarea de COVID-19
"Referitor la populaţia care a trecut prin boala COVID-19, la 3 luni după primul test negativ, putem evalua starea pacientului prin această investigație de testare efort cardio-pulmonar, astfel încât să vedem dacă ne putem relua activitățile ca înainte.
O altă populație la care se poate referi testarea este populația care se simte sănătoasă. Indiferent că vrea să se apuce de sport sau că pur și simplu vrea să afle care este statusul funcțional al inimii.
În perimetrul populației bolnave, acest tip de investigație este folosit de colegii de la pneumologie înainte de transplantul pulmonar pentru a se calcula riscul preoperator al pacientului.
În cadrul protocolului de evaluare a riscului, înainte de transplantul pulmonar, acest tip de investigație este o treaptă pe care pacientul trebuie să o treacă pentru a putea fi încadrat într-o categorie de risc.
Testarea este indicată să se facă odată pe an, fie odată la 6 luni, atunci când ne facem și evidența medicală", a mai spus medicul cardiolog Livia Traşcă, la Antena 3.
În ce constă o testare cardio-pulmonară
"În primul rând, supunem individul la un efort, fie că vorbim de mers pe bandă sau un efort pe bicicletă. Este un efort pe care îl creştem progresiv.
În tot acest timp, pacientul este monitorizat prin EKG. Acesta transmite informaţii legate de funcţia cardiacă prin intermediul unor electrozi lipiţi pe pieptul individului.
Pe toată durata efortului, pacientul are o mască pe faţă prevăzută cu senzori capabili să măsoare schimbul gazos. Mai exact, care este cantitatea de oxigen pe care o inspiră, dar şi care este cantitatea de dioxid de carbon pe care o expiră.
Totodată, putem testa şi cantitatea de acid lactic pe care individul o produce, până la ce nivel de acid lactic putem ajunge.
Astfel, toate aceste informaţii sunt integrate într-un soft al aparatului, oferindu-ne informații despre starea de sănătate a plămânilor, inimii. În baza acestor informații, încadrăm individul într-o categorie de stare funcțională, bazată pe niște tabele ce țin de tipul de antrenament pe care îl face, de gen, dar și de vârsta pacientului", explică dr. Traşcă.
