Procurorul Ioan‑Viorel Cerbu este propunerea ministrului Justiției, Radu Marinescu, pentru funcția de procuror‑șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în contextul schimbărilor de conducere la principalele structuri de urmărire penală din România.
Cerbu este în prezent adjunct al șefului DNA, Marius Voineag, și are o carieră consolidată în sistemul judiciar, inclusiv experiență la DIICOT și Parchetul General.
El a fost inclus printre cei trei candidați care au susținut interviuri pentru conducerea DNA, alături de Vlad Grigorescu și Tatiana Toader, și ei procurori în instituție, și este singurul care a primit aviz favorabil de la CSM pentru această funcție
Ministrul Marinescu a motivat propunerea afirmând că Cerbu „îmbină cu măiestrie experiența și cunoștințele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar”, subliniind astfel atât competența profesională, cât și capacitatea de a conduce instituția anticorupție.
Pe 16 martie, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i‑a acordat aviz favorabil, în unanimitate, pentru numirea ca procuror‑șef al DNA.
Ce a spus Viorel Cerbu la interviul pentru avizul CSM
În timpul interviului susținut în fața comisiei din Ministerul Justiției, Cerbu a evidențiat necesitatea de a întări rolul instituțional al DNA și a atras atenția asupra mentalității profesionale a noilor generații de procurori, declarând că unii tineri sunt „mai puțin motivați de muncă și mai mult interesați de drepturi”, și subliniind importanța de a face DNA un loc de muncă atractiv și competitiv pentru tinerii procurori.
La un moment dat, Viorel Cerbu a fost întrebat de Claudiu Sandu dacă este un procuror „empatic”, subliniind că se referă la empatia cu „infractorul” - care este noul standard acum în Justiţie.
„O să vă pun o întrebare, care vine cumva din interviul pe care dumneavoastră l-aţi susţinut, în care aţi afirmat că v-aţi dori ca DNA să nu mai fie o instituţie de forţă şi să devină un partener social. Dumneavoastră, aşa, ca personalitate, sunteţi o persoană empatică? Vedeţi dumneavoastră, este un nou standard în Justiţie - empatia cu infractorul”, este întrebarea pusă de Claudiu Sandu.
„Nu. Sunt perceput ca fiind un procuror exigent, cu care nu îşi doresc prea mulţi să aibă de a face, în contextul unei instrucţii penale”, a spus Cerbu.
La un moment dat, procurorul a fost întrebat ce va face dacă DNA va primi din nou competența de investigare a corupției în rândul magistraților, având în vedere controversele din trecut.
„Anterior momentului de schimbare a competenței de la DNA, au existat anumite percepții, evenimente, împrejurări, care au generat îndoială și neîncredere. Înfăptuirea justiției și realizarea instrucției penale trebuie să fie un mecanism care să transmită certitudine, încredere, să înlăture îndoielile. Nu numai pentru cetățeni, ci și pentru ceilalți care concură la realizarea actului de justiție și chiar pentru magistrați. Cred că raportat la acea epocă, nu s-au furnizat suficiente elemente de clarificare pentru a înlătura acele incertitudini. Și din acest motiv cred că este nevoie de abordarea unor discuții deschise, sincere, cu privire la ceea ce s-a întâmplat. (...) Ce aș modifica? Aș milita pentru consolidarea acestei imagini, care să transmită încredere în corectitudinea prin care se desfășoară procedurile judiciare”, a răspuns Cerbu.
Ce avere are Ioan Viorel Cerbu
Potrivit ultimei declarații de avere, depusă în vara anului 2024, Viorel Cerbu deține două terenuri în Argeș și un apartament în București.
Acesta a mai declarat trei automobile, fabricate în 2015, respectiv 2020. Cerbu arată că are două împrumuturi, de 50.000 de lei, respectiv 27.622 de euro, scadente în 2027 și 2026.
Venitul său anual a fost de 382.000 de lei.
Procesul de numire urmează pașii legali: după avizul CSM, propunerea ministrului Justiției este transmisă președintelui României, Nicușor Dan, care are ultimul cuvânt asupra numirii sau respingerii candidaturii pentru funcția de șef al DNA, conform legislației privind statutul procurorilor.
Pe fondul acestei proceduri, alte candidaturi pentru funcțiile de conducere ale parchetelor centrale (inclusiv procuror general și șef adjunct DIICOT) au primit fie avize negative, fie au rămas în situații de blocaj la vot în CSM, ceea ce face decizia finală a președintelui Dan cu privire la numirile din justiție un moment cheie în perioada următoare.
Ştiri video recomandate
