Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) respinge informațiile apărute în spațiul public privind impactul fiscal și logistic al taxării coletelor din afara Uniunii Europene și susține că o parte dintre estimările vehiculate se bazează pe ipoteze eronate.
Potrivit asociației, în 2025, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinație finală, însă sub 10% au ajuns direct pe teritoriul național. Restul au intrat prin huburi regionale din alte state europene, în cadrul practicilor logistice obișnuite. Limitarea analizei la coletele care aterizează direct în România ar distorsiona realitatea, susține ARMO.
Reprezentanții asociației afirmă că datele publice nu confirmă o „prăbușire” a traficului cargo și că nu există dovezi ale unei reduceri structurale generate de introducerea taxei logistice. În același timp, estimările privind pierderi de sute de milioane de euro ar porni de la aplicarea unor taxe vamale pentru colete cu valoare declarată sub 150 de euro, deși acestea sunt în prezent scutite de taxe vamale potrivit legislației europene.
„Subiectul taxării vamale în România a coletelor cu valoare declarată mai mică de 150 euro reprezintă o premisă falsă”, se arată în comunicatul asociației.
ARMO precizează că la nivel european s-a decis eliminarea exceptării pentru aceste colete și introducerea unei taxe vamale fixe de 3 euro per produs, măsură distinctă de taxa logistică anunțată de Comisia Europeană și programată să intre în vigoare la 1 iulie 2026.
În acest context, asociația susține că afirmațiile privind pierderi din taxe vamale necolectate sunt nefondate și reamintește că taxele vamale reprezintă resurse proprii ale Uniunii Europene, nu venituri ale bugetului național.
În paralel, Uniunea Europeană a convenit introducerea unei taxe logistice începând cu noiembrie 2026, motivată de creșterea volumului coletelor cu valoare redusă din afara UE și de presiunea asupra autorităților vamale.
ARMO subliniază că normele de aplicare ale taxei logistice nu au fost încă adoptate și solicită adoptarea rapidă a acestora pentru a asigura predictibilitate și aplicare uniformă.
„Măsuri similare au fost luate sau sunt în curs de implementare și în alte state membre UE, confirmând că aceasta nu este o inițiativă izolată a României, ci o abordare coordonată pentru gestionarea provocărilor create de fluxul masiv de colete ieftine din țări terțe care afectează echilibrul concurențial pe piața europeană”, se precizează în același document.
Asociația atrage atenția și asupra confuziei dintre două tipuri de import: procedura H7, care vizează coletele cu valoare redusă, și procedura H1, aplicată importurilor comerciale obișnuite. Pentru coletele mici, TVA este achitată de consumatori la momentul plasării comenzii și ulterior virată statului, iar pentru importurile comerciale TVA se plătește la vamă, în statul de import.
Taxa logistică se aplică exclusiv coletelor mici, nu importurilor comerciale, susține ARMO, care respinge afirmațiile potrivit cărora statul nu ar mai încasa TVA pentru coletele sub 150 de euro.
În același timp, asociația arată că o eventuală creștere a importurilor prin procedura H1 ar putea avea efecte pozitive, întrucât permite autorităților vamale un control mai strict privind conformitatea și siguranța mărfurilor.
„Informațiile vehiculate în spațiul public utilizează ipoteze false și ajung la concluzii nerealiste, care nu rezistă unei analize fiscale simple”, mai susțin oficialii ARMO.
Ştiri video recomandate
