Cele mai mari cantități de aur din lume nu se află doar în seifurile băncilor centrale, ci și în casele oamenilor. În timp ce în Occident metalul prețios este adesea tranzacționat prin instrumente financiare, în alte regiuni este un dar de nuntă și o formă de economisire. Transmis și adăugat de la o generație la alta, aurul devine astfel o avere de familie.
Datele Consiliului Mondial al Aurului pentru 2025, citate de World Population Review, arată că India a fost cel mai mare cumpărător de bijuterii din aur, cu 430,5 tone. Au urmat China, cu 360,1 tone, și Statele Unite, cu 117,3 tone. Arabia Saudită și Turcia au completat clasamentul, cu 44 de tone, respectiv 32,8 tone, scrie naftemporiki.gr.
Împreună, India și China au cumpărat puțin peste jumătate din cantitatea totală de bijuterii din aur vândută anul trecut în lume.
Cantitățile cumpărate au scăzut pe toate piețele importante, pe fondul prețurilor care au atins recorduri succesive. Cu toate acestea, cheltuielile globale pentru bijuterii din aur au urcat la un nivel istoric de 172 de miliarde de dolari. Familiile au continuat să cumpere, dar au ales bijuterii cu un conținut mai mic de aur.
Unul dintre cele mai mari stocuri de aur din lume se află în gospodăriile din India. Potrivit estimărilor Consiliului Mondial al Aurului, familiile indiene dețin aproximativ 25.000 de tone de metal prețios, acumulate în principal sub formă de bijuterii, de-a lungul generațiilor.
Prin comparație, Statele Unite, cel mai mare deținător de rezerve oficiale de aur, au 8.133,5 tone, Germania are 3.350,3 tone, iar banca centrală a Indiei deține 880 de tone.
Familiile indiene au, așadar, de aproximativ trei ori mai mult aur decât guvernul american și de 28 de ori mai mult decât propria bancă centrală. La momentul estimării, valoarea acestui stoc reprezenta aproape 40% din PIB-ul Indiei. Creșterea puternică a prețurilor a majorat ulterior valoarea aurului deținut de populație.
În India, nunțile sunt unul dintre principalele motive pentru cumpărarea aurului
Potrivit unei cercetări a Consiliului Mondial al Aurului, bijuteriile pentru mirese reprezintă între 50% și 55% din consumul intern de bijuterii din aur, calculat în funcție de greutate. Bijuteriile purtate zilnic au o pondere de 35-40%, iar cele cumpărate pentru a urma tendințele modei, de 5-10%.
Cererea pentru bijuteriile de nuntă a rămas puternică în ciuda scumpirilor. Deși prețul aurului exprimat în rupii aproape s-a dublat față de nivelul din 2012, ponderea acestor bijuterii a scăzut cu doar 5-10%.
În fiecare an, nunțile generează aproximativ jumătate din cererea totală de aur a țării. Aici intră atât seturile de bijuterii pentru mirese, cât și monedele și cadourile din aur oferite cuplului, rudelor și invitaților.
Achizițiile sunt strâns legate de sărbătorile tradiționale și de sezonul nunților, iar ultimele trei luni ale anului sunt perioada cea mai importantă pentru comercianți. Sărbătorile religioase Dhanteras și Diwali coincid cu o perioadă în care au loc numeroase nunți.
În 2025, cererea de bijuterii din aur a ajuns la 145,3 tone în trimestrul al patrulea, cel mai ridicat nivel al anului. În trimestrul al treilea a fost de 117,7 tone, în al doilea de 88,8 tone, iar în primul de 71,4 tone.
Deși prețurile interne au crescut cu 74% pe parcursul anului, consumatorii au cheltuit o sumă record de 19 miliarde de dolari numai în ultimul trimestru. Cheltuielile pentru întregul an au ajuns la aproape 49 de miliarde de dolari.
Familiile din Turcia dețin de șapte ori mai mult aur decât banca centrală
Vânzările de monede din aur aproape s-au dublat față de anul anterior, semn că unele familii aleg alte forme de a cumpăra și păstra metalul prețios.
În Turcia, obiceiul de a păstra economiile în aur acasă are și un nume: „yastık altı”, adică „sub pernă”. Potrivit Ministerului Finanțelor, gospodăriile turcești dețin aproximativ 5.000 de tone de aur, evaluate la aproape 600 de miliarde de dolari. Prin comparație, banca centrală a Turciei avea rezerve de 702,5 tone în aprilie 2026.
O mare parte din acest aur provine tot din darurile de nuntă. Metalul prețios primit la începutul vieții în doi este păstrat ca o rezervă financiară, care protejează economiile familiei de deprecierea repetată a monedei naționale.
Familiile turcești dețin aproximativ de șapte ori mai mult aur decât banca centrală. Numeroase gospodării continuă să îl păstreze acasă, în ciuda campaniilor prin care guvernul încearcă de ani de zile să le convingă să își aducă economiile în sistemul bancar.
În Vietnam, familiile formează cozi lungi în a zecea zi a Anului Nou Lunar, când este sărbătorit Zeul Bogăției
Oamenii cumpără aur convinși că le va aduce noroc.
La sărbătoarea din 2026, cumpărătorii din Hanoi au așteptat în ploaie încă de la ora patru dimineața. Prețul lingourilor SJC ajunsese la un record de aproximativ 7.130 de dolari, echivalentul a 185,3 milioane de dong, pentru un tael, unitatea de greutate folosită pe piața locală. În 2025, aceeași cantitate costa aproximativ 3.460 de dolari, adică 90 de milioane de dong.
Chiar dacă prețul s-a dublat, cumpărătorii nu au renunțat la obicei. Mulți au redus cantitatea achiziționată și au ales bucăți de aur de numai 1,75 grame. O femeie din Hanoi le-a spus jurnaliștilor că, de 18 ani, cumpără anual câteva grame de aur.
În 2026, tradiția s-a mutat într-o măsură tot mai mare și în mediul online. Achizițiile prin aplicații au avut un rol important în timpul sărbătorii, înlocuind o parte din așteptarea la magazine.
În China se cumpără mai mult aur sub formă de lingouri și monede
Și în China interesul pentru aur rămâne ridicat, însă cumpărătorii își schimbă preferințele. În 2025, consumatorii chinezi au cumpărat 431,7 tone de aur sub formă de lingouri și monede, depășind pentru prima dată, de când Consiliul Mondial al Aurului ține aceste evidențe, cantitatea cumpărată sub formă de bijuterii, de 360,1 tone.
Cu un an înainte, situația era inversă: în 2024, achizițiile de bijuterii însumau 479,1 tone, iar cele de lingouri și monede, 336,2 tone.
Tendința s-a accentuat în 2026. Numai în primul trimestru, cererea de lingouri și monede din China a atins un record de 207 tone. Aurul rămâne o formă importantă de păstrare a averii în familie, însă tot mai mulți cumpărători aleg lingouri și monede în locul bijuteriilor.
