Un important comandant al marinei americane a ordonat un al doilea val de lovituri militare asupra unei presupuse ambarcațiuni de traficanți de droguri din Venezuela, a confirmat Casa Albă. „Amiralul (Frank) Bradley a acționat pe deplin în limitele autorității sale și ale legii” atunci când a ordonat lovitura suplimentară, a declarat luni secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, scrie BBC.
Leavitt a confirmat că secretarul Apărării, Pete Hegseth, a autorizat loviturile, dar a precizat că acesta nu a dat niciun ordin de tipul „ucideți-i pe toți”, așa cum a relatat Washington Post. A doua lovitură ar fi avut loc după ce două persoane au supraviețuit exploziei inițiale și se agățau de ambarcațiunea în flăcări.
Atât parlamentari republicani, cât și democrati și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu aceste relatări și au anunțat investigații în Congres. „Președintele (Donald) Trump și secretarul Hegseth au afirmat clar că grupările de narco-teroriști desemnate prin ordin prezidențial pot fi ținte ale forței letale, în conformitate cu legile războiului”, a declarat Leavitt în conferința de presă de luni.
Purtătoarea de cuvânt nu a confirmat nici că în urma primului atac ar fi rămas doi supraviețuitori, nici că al doilea ar fi avut ca scop uciderea acestora. Relatările din presă potrivit cărora Hegseth ar fi dat directiva de a-i ucide pe toți cei aflați la bordul ambarcațiunii vizate la 2 septembrie au reaprins dezbaterile privind legalitatea loviturilor militare americane asupra presupuselor „bărci ale drogurilor” din Caraibe.
Hegseth a respins acuzațiile din raport, descriindu-le ca fiind „fabricate, inflamatorii și defăimătoare”.
Luni, el a scris pe rețelele sociale că amiralul Bradley „este un erou american, un profesionist desăvârșit și are susținerea mea 100%”.
„Îl susțin pe el și deciziile de luptă pe care le-a luat, în misiunea din 2 septembrie și în toate cele de după aceea”, a adăugat Hegseth.
În ultimele săptămâni, SUA și-au extins prezența militară în Caraibe și au efectuat o serie de lovituri letale asupra unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în apele internaționale din largul Venezuelei și Columbiei, ca parte a ceea ce Washingtonul descrie drept o operațiune anti-narcotice.
Peste 80 de persoane au fost ucise în aceste atacuri de la începutul lunii septembrie.
Administrația Trump susține că acționează în legitimă apărare, distrugând bărci care transportă droguri ilegale către SUA. Atacurile au amplificat semnificativ tensiunile cu Venezuela. Trump a declarat în repetate rânduri că ia în calcul trimiterea de trupe americane la sol în această țară. Operațiunile au atras, de asemenea, un control sporit din partea parlamentarilor americani.
În weekend, Comisia pentru Forțele Armate din Senat a anunțat că va „desfășura o supraveghere riguroasă pentru a stabili faptele” legate de aceste lovituri. Președintele republican al comisiei, senatorul Roger Wicker, a declarat luni că parlamentarii intenționează să îl audieze pe „amiralul care a fost responsabil de operațiune”. El a adăugat că vor solicita și înregistrări audio și video „pentru a vedea care au fost ordinele”.
Comisia pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților a anunțat, la rândul ei, că va iniția „o acțiune pentru a obține o prezentare completă a operațiunii în cauză”.
Președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore, organismul care reunește cei mai înalți ofițeri ai armatei SUA, s-a întâlnit în weekend cu comisiile pentru forțele armate din Senat și Camera Reprezentanților. Discuțiile s-au concentrat pe operațiunile din regiune și pe „intenția și legalitatea misiunilor de perturbare a rețelelor de trafic ilicit”, potrivit comunicatului grupului.
Mai mulți experți care au vorbit cu BBC și-au exprimat serioase îndoieli că a doua lovitură asupra unor presupuși supraviețuitori ar putea fi considerată legală în dreptul internațional. Supraviețuitorii ar fi putut beneficia de protecțiile acordate marinarilor naufragiați sau de cele oferite combatanților scoși din luptă și incapabili să continue să se bată.
Administrația Trump a declarat că operațiunile sale din Caraibe reprezintă un conflict armat non-internațional cu presupusele rețele de traficanți de droguri.
Regulile de angajare în astfel de conflicte armate, prevăzute în Convențiile de la Geneva, interzic țintirea participanților răniți, stipulând că aceștia trebuie capturați și îngrijiți.
Sub administrația fostului președinte Barack Obama, armata americană a fost criticată pentru utilizarea repetată a tirurilor succesive ale dronelor, o practică cunoscută drept „double tap” („lovitură dublă”), care a dus uneori la victime civile.
Duminică, Adunarea Națională a Venezuelei a condamnat atacurile asupra ambarcațiunii și a promis desfășurarea unei „investigații riguroase și aprofundate” privind atacurile din 2 septembrie. Guvernul venezuelean a acuzat SUA că alimentează tensiunile din regiune, cu scopul de a răsturna actuala conducere de la Caracas.
Într-un interviu acordat luni emisiunii BBC Newsnight, procurorul general al Venezuelei, Tarek William Saab, a afirmat că acuzațiile lui Trump pornesc din „marea invidie” față de resursele naturale ale țării sale. El a făcut apel și la un dialog direct între guvernele SUA și Venezuelei, „pentru a curăța atmosfera toxică la care am asistat din iulie anul trecut”.
Duminică, Trump a confirmat că a avut o scurtă convorbire telefonică cu președintele venezuelean Nicolás Maduro, în cursul căreia i-a cerut acestuia să demisioneze și să părăsească Venezuela împreună cu familia.
Potrivit relatărilor, în timpul convorbirii de luna trecută, Trump i-ar fi spus lui Maduro că poate alege destinația unde să meargă, dar numai dacă acceptă să plece imediat. După ce acesta a refuzat, Trump a scris pe rețelele de socializare că spațiul aerian deasupra Venezuelei trebuie considerat „închis în totalitate”.
Maduro ar fi cerut amnistie pentru cei mai apropiați colaboratori ai săi și să i se permită să păstreze controlul asupra armatei după ce renunță la conducerea guvernului. Trump a refuzat ambele cereri, potrivit The Miami Post și Reuters, relatări pe care BBC nu le-a confirmat independent.
Oficiali americani au susținut că Maduro însuși face parte dintr-o organizație „teroristă” numită Cartelul Soarelor (Cartel of the Suns), despre care afirmă că include ofițeri de rang înalt din armata și serviciile de securitate venezuelene implicați în traficul de droguri. Maduro a negat aceste acuzații.
Ştiri video recomandate
