O tânără de 25 de ani, studentă la Jurnalism, a murit pe o şosea din Strasbourg, accidentată mortal de un TIR condus de un bărbat de 34 de ani.
Întâmplarea tragică a avut loc în urmă cu 6 ani, dar Iulia a rămas o amintire vie în inimile celor dragi.
Evenimentul a avut loc în august 2021 pe şoseaua L’Avenue de Colmar din Strasbourg.
Iulia mergea pe bicicletă, iar la o curbă a pistei special amenajate, un camion s-a apropiat periculos, moment în care fata s-a dezechilibrat și a ajuns sub roțile camionului de 26 de tone.
Ambulanța a ajuns foarte repede, dar medicii nu au mai putut să facă nimic pentru a-i salva viață româncei.
Şoferul TIR-ului a suferit un şoc în momentul în care a realizat ce s-a întâmplat. Acesta a avut nevoie de îngrijiri medicale pentru a-şi reveni.
Cu 10 luni înainte, o altă tânăra de 17 ani, își găsise sfârșitul fix în același loc.
Iulia era din Constanța, dar locuia de câţiva ani în Strasbourg, unde lucra şi îşi finaliza studiile.
În Franţa, Asociaţia „Strasbourg Respire“ a organizat, după decesul tinerei, un marş alb în memoria acesteia.
Peste 100 de persoane au mers atunci cu bicicletele, ținând flori albe în mâini, pentru a atrage atenţia asupra faptului că mulţi şoferi nu acordă atenţie în trafic bicicliştilor.
Astăzi, la 6 ani după tragedia care a îndoliat două țări, mama Iuliei își plânge încă dorul nestins de fiica sa, prin intermediul unei postări pe Facebook.
Mesajul mamei româncei ucise
„Azi e o zi de aduceri aminte, ziua amintirilor dar nu din cele frumoase, cele care aduc mângâiere... ci cele care te îngenunchează când îți zvâcnește inima a dor și ecou, când înlături toate paravanele cu care te-ai înconjurat, dărâmi zidurile și respiri. Adânc. Profund. Intens. Plângi. Strigi.
Îngenunchezi că nu ai oferit toate momentele pe care le-ar fi meritat, toate mângâierile, toate îmbrățișările, toate bucuriile, toate cuvintele frumoase pe care puteai să le spui și nu le-ai spus la timp. Că nu ai răsfățat, alintat, copleșit cu iubire... cât ar fi trebuit.
Acum 6 ani, cu 3 zile înainte, beam o cafeluță, vorbeam despre iubire... uimită întreba: „mami nu înțeleg ce se întâmplă cu mine... de ce simt că am atât de multă iubire de dăruit... ?" ne făceam planuri de viitor... stabileam căsătoria, vorbeam de rochia de mireasă... de copii... Dar Dumnezeu avea alte planuri cu noi. Apoi am înțeles... Cu 3 zile înainte te-a cuprins cu toată iubirea și lumina Lui... pentru că te iubea atât de mult încât te voia doar pentru El, să fi mireasa Lui.
Nu te uităm în nicio clipă, îngerul meu bun, plâng că nu mai ești să-ți pot spune tot ce nu ți-am spus din ignoranță sau, pur și simplu, pentru că eram sigură că tu știi totul fără să-ți spun. Viața mă duce în fiecare zi la tine și mă simt tot mai aproape de lumina pe care o degajă acum sufletul tău!
Iubita mea din cer...ooh..cât îmi lipsește iubirea, blândețea și bunătatea ta! Atâtea lucruri nu am știut înainte de-a te pierde și atâtea lucruri mi se dezvăluie acum cu fiecare zi care trece... Acum cerul și pământul se unesc într-un răsărit sau apus și au alte înțelesuri pentru mine. Ai plecat departe...dar eu te simt mereu atât de aproape, tu ești mereu cu noi, știu asta...nu.. tu nu o să mori niciodată!!!
Dumnezeu să te ierte și să-ți păstreze sufletul în veșnică Lumină, iubita mea, îngerul meu bun!!“, este mesajul femeii.
