Douăzeci de noi lucrări ale lui Michelangelo Buonarroti, anterior puțin cunoscute sau de o autenticitate incertă, au fost acum autentificate ca aparţinând artistului renascentist.
Conform publicației Il Messaggero, descoperirea este rezultatul muncii cercetătoarei independente Valentina Salerno, care, în studiul său „Michelangelo Gli ultimi giorni” (Michelangelo în ultimele zile), a reconstituit ultima perioadă a vieții lui Buonarroti comparând zeci și zeci de documente din diverse arhive italiene și străine. Aceasta a descoperit că Michelangelo nu a distrus sutele de schițe, desene, sculpturi și modele pe care le avea în casa sa de la Roma, așa cum s-a crezut mult timp.
Cum au fost descoperite lucrările
Consultând, colectând și comparând documente vechi de cinci sute de ani, păstrate în diverse arhive italiene și străine, inclusiv Arhivele Statului și Vaticanului, cercetătoarea a reușit să determine întregul lanț istoric care dovedește autenticitatea a cel puțin douăzeci de lucrări noi, necunoscute anterior sau neatribuite definitiv geniului renascentist. Astfel, a apărut o pistă documentară, conținută în zeci de testamente, inventare și acte notariale, unele nepublicate anterior, demonstrând parcursul obiectelor considerate pierdute: sculpturi, desene și schiţe care au supraviețuit până în zilele noastre, adesea necatalogate ca originale.
Ultimele ore din viaţa lui Michelangelo
În 1564, Michelangelo, simţind că i se apropie sfârșitul, a decis să nu distrugă nimic din ceea ce avea în casa sa, pe care studenții săi o descriau ca fiind plină de lucrări. Tocmai pentru a proteja și a feri de mâinile prădătoare ceea ce considera testamentul său artistic, a chemat la căpătâiul său un mic grup de studenți și prieteni apropiaţi şi le-a încredinţat sarcina de a nu pierde operele, care între timp erau transferate în masă și depozitate într-o ascunzătoare secretă. Acesta este motivul pentru care, când Michelangelo a murit pe 18 februarie 1564, notarul Francesco Tomassino, chemat să întocmească un inventar meticulos, a găsit doar trei statui mari și câteva cartoane desenate. Cea mai mare parte a operelor fusese deja depozitată în siguranță în altă parte.
O muncă de cercetare discretă
Studiul Valentinei Salerno, „Michelangelo în ultimele zile”, susținut de Canonicii Regulari ai Catedralei Lateranului Preasfântului Sacrament și de profesorul Michele Rak, a ajuns de cealaltă parte a Tibrului în 2024 prin intermediul părintelui Agnello Stoia, epigraf și preot paroh la San Pietro. Cardinalul Mauro Gambetti, protopop al bazilicii, conştient de semnificația istorică a acestei cercetări, a înființat imediat un comitet științific compus din experți incontestabili din muzee importante, precum William Wallace, istoric de artă la Universitatea Washington din Saint Louis, Hugo Chapman, curator al departamentului de gravuri de la British Museum, Barbara Jatta de la Muzeele Vaticanului, Cristina Acidini de la Academia de Arte din Florența, Alessandro Checchi, director al Fundației Buonarroti, și Pietro Zander, istoric al Fabricii de la San Pietro.
Munca acestui comitet a fost desfășurată cu discreție și urgență deplină, până în punctul în care s-a întrunit chiar și în timpul Conclavului din primăvara trecută, când Scaunul Apostolic era vacant în urma morții lui Francisc. Doar Cardinalul Gambetti a lipsit cu acea ocazie, evident ocupat cu procesul de votare din Capela Sixtină.
Schiţa lui Michelangelo vândută la licitaţie
Această poveste a fost, de asemenea, scoasă la iveală, iar lumina reflectoarelor a fost pusă pe Michelangelo și operele sale de licitația care a doborât toate recordurile pe 5 februarie anul trecut la Londra, odată cu vânzarea schiței pentru piciorul Sibilei Libiene.
Este vorba despre un mic desen realizat de Michelangelo, care măsoară doar 10 centimetri pe 13 centimetri, cumpărat pentru peste 27 de milioane de dolari şi despre a cărui existență nu se ştia până acum. Casa de licitații a explicat că a primit o captură de ecran a desenului de la proprietar. După șase luni de investigații, s-a confirmat că schița nu putea fi decât a marelui artist. Istoricii de la casa de licitaţii Christie's care au analizat opinia expertei au ajuns la aceste concluzii urmând în linii mari pista de atribuire identificată de Salerno în timpul cercetărilor sale.
„Văzând acea licitație, inima mi-a tresărit. Într-adevăr, acel mic desen este al lui Michelangelo și conține toți pașii pe care, desigur, i-am reconstituit în detaliu, inclusiv unii pași de atribuire care, paradoxal, casei de licitații îi lipsesc. Este o bucurie pentru mine”, a comentat cercetătoarea italiană.
Cui a fost incredinţat testamentul artistic al lui Michelangelo
Răbdarea și cercetările ample în numeroase arhive au permis identificarea noilor lucrări, precum și reconstituirea ultimelor ore din viaţa lui Michelangelo, aşa cum declară cercetătoarea italiană: „După cum știm, a murit înconjurat de Michele degli Alberti și Feliciano da San Vito, cei mai apropiați discipoli ai săi și cei care au fost numiţi executori testamentari. De acolo trebuie începută urmărirea momentului în care a avut loc deposedarea lui Blasio Betti, cu schimbul cheilor de la faimoasa cameră secretă, cubicul, unde Michelangelo își avea comoara depozitată pentru a împiedica ca aceasta să cadă în mâinile celor pe care îi considera nedemni. Într-adevăr, documentele demonstrează clar o ruptură între Roma și Florența după moartea Maestrului.”
Ştiri video recomandate
