Război în Ucraina, ziua 113 | Iohannis: ”Ne aflăm într-un punct de cotitură în istoria Europei”

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Macron a admis existența unor restricții privind furnizarea de anumite arme către Ucraina
•  Zelenski a povestit despre ce a vorbit cu liderii Franţei, Germaniei, Italiei şi României
• Au început discuțiile între cei patru lideri europeni și Volodimir Zelenski
• Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi au mers la Irpin, unde autoritățile ucrainene spun că trupele ruse au comis crime de război
• UE a găsit un "furnizor de încredere" pentru gaze naturale
• SUA trimit Ucrainei lansatoare de rachete Harpoon, în cadrul noului pachet de ajutor militar de 1 miliard de dolari
• Liderii Franței, Germaniei și Italiei s-au deplasat la Kiev pentru a discuta cu președintele ucrainean situația la zi a conflictului declanșat de Rusia și eventuale soluții la criza cerealelor. Președintele român Klaus Iohannis li se va alătura
• Ucraina spune că Rusia are în vizor o „zonă vastă, de la Varșovia la Sofia”
• Joe Biden a anunțat alocarea unui alt pachet de ajutor militar de 1 miliard de dolari pentru Ucraina
• Rusia susține că a distrus un depozit cu arme furnizate de NATO în vestul Ucrainei
• Misiunea avionului-fantomă, descoperită de un general român
• Jens Stoltenberg spune că e important ca Ucraina să poată lupta la nivelul unei țări NATO

Update 16 iunie, 22:20 Macron a admis existența unor restricții privind furnizarea de anumite arme către Ucraina

Președintele francez, Emmanuel Macron a spus că din cauza temerilor de a fi atrase într-un război cu Rusia, țările occidentale au convenit să nu ofere Ucrainei anumite tipuri de arme.

„Ajutăm Ucraina să se apere, dar nu vom porni un război cu Rusia, așa că s-a convenit să nu se furnizeze anumite arme – în special, avioane de atac sau tancuri, iar președintele Zelenski este la curent cu acest acord”, a spus el.

Președintele francez a adăugat că Occidentul a furnizat Ucrainei muniție și „anumite tipuri de echipamente”.

"Și acum au început să furnizeze ( monturi de artilerie autopropulsate ) Ceasar . Acest lucru va permite Ucrainei să fie mai mobilă și să distrugă inamicul de la distanță lungă", a spus Macron.

Update 16 iunie, 21:30 Zelenski a povestit despre ce a vorbit cu liderii Franţei, Germaniei, Italiei şi României

Potrivit preşedintelui, liderii statelor, „înţelegându-se pe deplin”, au vorbit despre extinderea sancţiunilor pentru Rusia şi întărirea apărării Ucrainei. Printre problemele discutate se numără şi securitatea alimentară şi sprijinul economic pentru Ucraina. 

”Am vorbit despre coordonarea abordărilor noastre privind sprijinul economic pentru Ucraina în reconstrucţia postbelică. Am analizat capacităţile noastre comune de a contracara criza alimentară provocată de Rusia", a declarat Zelenski.

Update 16 iunie, 19:30 Biden le-a cerut subalternilor săi să ”încetinească” retorica despre sprijinirea Ucrainei

Președintele american Joe Biden le-a cerut șefilor Departamentului de Stat și Pentagonului să ”încetinească” retorica despre sprijinirea Ucrainei, pentru a nu da naștere la așteptări nerealiste și pentru a nu provoca Rusia.

Potrivit presei, motivul a fost vizita din aprilie a lui Blinken și Austin la Kiev, în timpul căreia reprezentanții americani și-au exprimat încrederea că Ucraina va câștiga războiul și va exista mult mai mult decât Vladimir Putin. Potrivit președintelui, subordonații săi ”au mers prea departe”.

Biden a fost nemulțumit de ceea ce vorbeau Blinken și Austin despre victoria Ucrainei. Nu i-a plăcut o asemenea retorică – NBC citează una dintre sursele din administrație.

Update 16 iunie, ora 18:00 Klaus Iohannis, la Kiev: "Toți autorii ruși ai crimelor să fie trași la răspundere"

Președintele Klaus Iohannis a afirmat joi, la Kiev, într-o conferință comună de presă cu Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi, că a fost profund marcat de tragedia umană inimaginabilă și de distrugerile teribile pe care le-a văzut în apropierea Kievului.

"Este o plăcere pentru mine să mă alătur colegilor mei europeni astăzi, la Kiev, pentru această vizită crucială", a spus preşedintele Klaus Iohannis.

"Demersul nostru comun reafirmă unitatea noastră și angajamentul solid de a continua sprijinul pentru Ucraina.

România, ca vecin și partener de încredere, dar și ca stat membru al Uniunii Europene și Aliat NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, este pe deplin solidară cu poporul ucrainean. Deplângem pierderile de vieți omenești, rănile deschise ale tuturor ucrainenilor care și-au văzut căminele, școlile, spitalele și chiar istoria atacate în mod brutal.

 „Demersul nostru comun reafirmă unitatea noastră și angajamentul solid de a continua sprijinul pentru Ucraina”, iar România, ca vecin și partener de încredere, este pe deplin solidară cu poporul ucrainean, a spus Klaus Iohannis la Kiev: „Ne aflăm într-un punct de cotitură în istoria Europei”.

Update 16 iunie, ora 16:30 Moscova sancţionează 121 de cetăţeni australieni, inclusiv jurnalişti

Ministerul rus de Externe a anunţat că a impus sancţiuni personale împotriva a 121 de cetăţeni australieni „inclusiv şefi de structuri de forţă, oameni de afaceri, experţi şi jurnalişti” şi că aceştia nu vor putea intra în Rusia „la infinit”.

Moscova prezintă sancţiunile ca un răspuns la restricţiile impuse de guvernul australian.

Update 16 iunie, ora 15:19 Războiul din Ucraina intră, în curând, în cea de-a patra lună și semnele de pe front nu încurajează speranțele într-un deznodământ apropiat.

În prezent, capătă proeminență trei scenarii.

Un prim scenariu luat în calcul de oficialii și experții occidentali este acel conform căruia conflictul din Ucraina a ajuns în etapa războiului de uzură.

Asta ar însemna că Rusia nu mai are putere să avanseze în Donbas, dar nici armata ucraineană nu ar mai avea capacitatea de a-și reveni pentru a lansa o contraofensivă decisivă, de respingere a forțelor ruse.

Un astfel de război de uzură s-ar putea întinde pe mai multe luni sau chiar ani și ar provoca pierderi însemnate în ambele tabere, arată experții citați de CNN.

Update 16 iunie, ora 14:23 Liderii României, Franței, Germaniei și Italiei au început, joi după-amiază, discuții la Kiev cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, momentul fiind precedat de o fotografie de grup a celor cinci oameni de stat.

Dacă de la Franța, Germania și Italia sunt așteptate posibile noi ajutoare, România contează, mai ales, în rezolvarea crizei cerealelor pe care Kievul nu le mai poate exporta, ca urmare a blocadei instituite de Rusia asupra porturilor ucrainene la Marea Neagră.

"Una din temele care vizează România este criza cerealelor. Sunt peste 30 de milioane de tone de cereale blocate în țară, din cauza războiului. Se spune că acesta ar fi planul lui Putin: înfometarea a circa 50 de milioane de oameni, dat fiind că țări din Africa sau din lumea arabă depind de cerealele din Ucraina", a transmis de la Kiev corespondentul Antena 3, Sabrina Preda.

Update 16 iunie, ora 13:04 Franța dorește să vadă că Ucraina preia controlul Peninsulei Crimeea, ca parte a unei victorii împotriva Rusiei.

Informația provine de la o sursă diplomatică franceză, citată de CNN.

Potrivit CNN, este vorba despre un oficial care a vorbit cu jurnaliștii ce s-au deplasat, joi, la Kiev pentru vizita președintelui Macron în capitala ucraineană.

"Suntem în favoarea unei victorii complete, însoțită de refacerea integrității teritoriale în toate zonele pe care rușii le-au cucerit, inclusiv în Crimeea", a spus oficialul francez.

Acesta a anticipat că, odată războiul încheiat, vor fi necesare discuții cu scopul de a stabili tipul de garanții de securitate pentru Ucraina și relațiile dintre această țară și Alianța Nord-Atlantică, NATO, pentru a determina construirea unei păci durabile. 

Update 16 iunie, ora 12:11 Liderii europeni au fost la Irpin, o localitate situată în apropierea capitalei ucrainene, unde s-au dat lupte intense și de unde, în cele din urmă, invadatorii ruși au fost alungați.

Este prima dată când Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi văd cu ochii lor, la fața locului, cum arată o localitate ucraineană ocupată de ruși și eliberată ulterior de forțele de apărare.

Vizita la Irpin are o puternică semnificație pentru  liderul francez, despre care în trecutul recent Volodimir Zelenski spunea că i-ar fi cerut să accepte concesii teritoriale făcute Rusiei în schimbul unei încetări a focului.

Președinția franceză a dezmințit însă că Macron ar fi avansat o astfel de propunere.

Vizita într-o fostă zonă de conflict este semnificativă și pentru cancelarul Olaf Scholz, acuzat inclusiv la el acasă, de opoziția politică, de întârzierea livrărilor de armament greu pentru Ucraina.

Update 16 iunie, ora 11:13 Alarma aeriană s-a declanșat la scurt timp după ce președintele român Klaus Iohannis a intrat în hotelul unde este găzduit în capitala ucraineană.

Iohannis participă, alături de Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi la discuțiile cu Volodimir Zelenski.

"Semnalul de alarmă aeriană spune că există un pericol deasupra Ucrainei și că orice zonă poate fi bombardată de ruși", a transmis corespondentul Antena 3 la Kiev, Sabrina Preda.

Corespondentul Antena 3 a precizat că dispozitivul local de securitate este foarte numeros iar traficul este blocat pe străzile din centrul Kievului.

De asemenea, cei patru lideri europeni sunt însoțiți de propriul lor dispozitiv de securitate.

Pe parcursul vizitei liderilor europeni în Ucraina, aceștia vor merge într-o locație care a fost eliberată de sub controlul trupelor ruse.

Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi urmează să susțină, mai târziu în cursul zilei, o conferință de presă comună cu președintele ucrainean.

Update 16 iunie, ora 09:42 Statele din Uniunea Europeană vor primi gaze din Israel, prin intermediul Egiptului.

Noul acord semnat de cele 3 părți este destinat să reducă dependența statelor blocului comunitar de gazele din Rusia, în condițiile în care războiul din Ucraina se prelungește.

Israelul are două exploatări operaționale de gaze în largul coastei sale mediteraneene, care conțin aproximativ 690 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

La rândul său, Egiptul dispune de facilități de lichefiere a gazelor.

Gazele lichefiate vor fi apoi transportate pe mare în Europa.

Update 16 iunie, ora 09:11 Președintele american Joe Biden a anunțat un nou ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 1 miliard de dolari.

Este vorba despre sisteme de rachete anti-navă, sisteme de artilerie, obuziere și muniție, transmite presa internațională.

Biden l-a anunțat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre noul ajutor în cadrul unei convorbiri telefonice.

Cel mai recent pachet militar pentru Ucraina include 18 obuziere, 36.000 de proiectile pentru acestea, două sisteme de apărare de coastă Harpoon, rachete de artilerie, radiouri, dispozitive de vedere pe timp de noapte și finanțare pentru instruire, a precizat Pentagonul.

Pentru prima dată, Statele Unite trimit lansatoare Harpoon cu baza la sol.

O rachetă Harpoon Block II, fabricată de Boeing, costă aproximativ 1,5 milioane de dolari.

Update 16 iunie, ora 08:30 Presa internațională publică primele imagini cu liderii Franței, Germaniei și Italiei în trenul care i-a dus la Kiev.

În afara mesajului de susținere, liderii europeni discută cu președintele Volodimir Zelenski situația la zi a conflictului declanșat de Rusia dar și sprijinul economic, militar si umanitar pentru Ucraina.

Un subiect fierbinte se referă la securitatea alimentară globală și la soluțiile de deblocare a exportului de cereale din Ucraina, în vederea reducerii riscurilor unei crize alimentare mondiale.

La Kiev se va afla, joi, și președintele român Klaus Iohannis, care va merge în capitala ucraineană direct de la București.

În ecuația rezolvării crizei cerealelor, România are un rol esențial. Deja, la București a fost creat un comitet interministerial coordonat de premierul Ciucă.

Acest comitet are sarcina de a găsi soluții pentru accelerarea exporturilor de cereale din Ucraina.

Update 16 iunie, ora 00:00 Rusia a acuzat Kievul că a perturbat evacuarea civililor din Severodonețk

Armata rusă a declarat că Kievul a perturbat evacuarea civililor din uzina Azot din Severodonețk, menționând că forțele ucrainene au profitat de pauza umanitară pentru a se regrupa și au deschis focul.

„În ciuda măsurilor fără precedent luate de Federația Rusă, autoritățile de la Kiev au perturbat în mod cinic operațiunea umanitară”, a declarat miercuri Mihail Mizintsev, șeful Centrului de control al apărării naționale din Rusia.

Potrivit acestuia, pentru evacuarea civililor de pe teritoriul uzinei chimice Azot miercuri de la 8:00 la 20:00 ora Moscovei, armata rusă a asigurat un coridor umanitar de la Severodonețk până la orașul Svatovo din Republica Populară Lugansk.

Mizintsev a spus că autoritățile ucrainene nu au ordonat unităților lor din Severodonețk să oprească rezistența.

Război în Ucraina, 15 iunie | Casa Albă a anunțat un nou ajutor, de circa 1 mld. dolari, pentru Ucraina, în armament

Război în Ucraina, 14 iunie | Rusia avertizează că Europa ”va dispărea” într-o apocalipsă nucleară dacă Occidentul dă rachete Ucrainei

Război în Ucraina, 13 iunie | Toate podurile spre Severodonetsk au fost distruse, anunță guvernatorul local | Toate podurile spre Severodonetsk au fost distruse, anunță guvernatorul local

Război în Ucraina, 12 iunie | Șeful separatiștilor din Donețk a spus ce va face dacă britanicii condamnați la moarte îi vor cere grațierea

Război în Ucraina, 11 iunie | Șefa Comisiei Europene, anunț privind soarta aderării Ucrainei la UE