Vizita directorului CIA la Moscova sugerează că Rusia ar putea fi gata să comită un act de agresiune contra unui membru NATO în viitorul relativ apropiat, într-o posibilă încercare de a „invalida” articolul 5 al alianței – este concluzia Institutului pentru Studiul Războiului, think-tank cu sediul la Washington. Totuși, este puțin probabil ca un astfel de atac să se transforme într-o invazie convențională la scară largă a unui stat NATO.
Natura amenințării rusești pe care SUA ar încerca să o descurajeze este semnificativ diferită de cea din 2021, când Rusia se pregătea de invadarea Ucrainei într-un război total împotriva țării vecine.
Kremlinul continuă, în stilu-i caracteristic, să respingă îngrijorările Occidentului și neagă că ar avea vreo intenție să comită o agresiune contra NATO, însă declarațiile care vin de la Moscova fac parte din efortul constant al dictaturii ruse de a crea ambiguitate și de a degrada determinarea membrilor alianței pentru contracararea amenințărilor.
Oficiali din statele baltice și analiști afiliați guvernelor acestora au accentuat că NATO ar trebui să ia în serios amenințarea rușilor. Ei spun că evaluările lor nu s-au schimbat câtuși de puțin înm această perioadă.
Rușii ar putea, în perioada următoare, să facă un atac aerian, cu rachete sau cu drone care să arate ca o „incursiune limitată” pe teritoriul unei țări membre NATO. Scopul unui astfel de atac ar fi să „invalideze” de facto articolul 5 al NATO și să testeze răspunsul alianței nord-atlantice.
NEW: US Central Intelligence Agency Director John Ratcliffe’s visit to Moscow suggests that Russia may be preparing to conduct an act of aggression against a NATO member in the relatively near term to invalidate NATO’s Article 5. A near-term Russian attack is highly unlikely to… pic.twitter.com/1fEiwmyFw7
— Institute for the Study of War (@TheStudyofWar) August 28, 2026
Rusia deja testează intens apărările NATO
Intențiile agresive ale Rusiei contra NATO sunt demonstrate direct de numeroasele „incursiune” cu drone din ultima perioadă în țări ale flancului estic al NATO, dar și în Republica Moldova. Zeci de drone, epave de drone sau bucăți din rămășițele acestora au fost descoperite în ultima perioadă în România, Bulgaria Polonia, țările baltice și Republica Moldova. Numai în România numărul incidentelor este de ordinul zecilor.
În Germania, incidentul cu dronă explozivă din Leipzig a provocat alertă și mai mare, mai ales după apariția informației implicării serviciilor secrete ruse.
Aeroportul Leipzig este un important centru pentru transportul de mărfuri și pentru logistica militară, fiind utilizat de NATO și de compania ucraineană Antonov Airlines pentru transporturi destinate sprijinirii militare a Ucrainei.
Drona a fost găsită în vestul aeroportului. În aceeași zonă, anchetatorii au descoperit aproximativ 50 de grame de substanță despre care au suspectat că ar fi hexogen, un exploziv de uz militar.
Ce ar urmări Rusia în cazul unui atac. Cum ar putea riposta NATO
În prezent, regiunea țărilor baltice (Estonia, Letonia, Lituania) e considerată a fi cea mai expusă posibilității izbucnirii unui conflict militar cu Rusia. Acest risc de escaladare e cauzat de granița directă NATO-Rusia (mai ales prin exclava ultra-militarizată Kaliningrad), concentrarea unor elemente critice de infrastrucură, plus capacitatea forțelor Moscovei de a lansa rachete și de a-și folosi forțele navale în acțiuni ofensive.
Un astfel de scenariu pleacă exact de la această posibilitate: a unui conflict care să izbuncească „de pe mare”, care combină atacuri cu rachete, activități de război hibrid (sabotaj, atacuri cyber etc.) amestecate cu acțiuni militare pentru blocarea porturilor navale din Baltica.
Toate scenariile prevăd folosirea intensă a forțelor navale ruse, inclusiv a flotei de submaine, combinate cu atacuri împotriva infrastructurii energetice și a sistemelor de comană.
Răspunsul europenilor ar trebui să constea în folosirea de forțe combinate aero, navale și terestre, concentrate cu precădere asupra apărării de coastă, războiului antisubmarin și menținerea rutelor comerciale în Marea Baltică.
Invadarea țărilor baltice ar putea începe prin declanșarea unor operațiuni sub steag fals ale Rusiei
În luna august, ministrul lituanian al Apărării, Robert Kaunas, a avertizat că Rusia ia în calcul inițierea de provocări în regiunea baltică, inclusiv așa-numite „operațiuni sub steag fals”, carer ar viza infrastructura critică din zonă, prin folosirea de drone ucrainene, astfel încât Kremlinul să poată da vina pe Ucraina pentru astfel de atacuri.
Recent, dictatorul bielorus, Aleksandr Lukașenko, a ordonat o armatei Belarusului să facă o „inspecție” a capacității de luptă a forțelor armate, după vizita la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe.
La începutul lunii august, comandantul forțelor pentru operațiuni speciale ale armatei bieloruse, Aleksandr Illiukevici, anunțase că Belarusul a început formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea graniței cu Ucraina. Unitatea urma să fie amplasată în zona Gomel.
Anterior, The Wall Street Journal (WSJ), citând surse familiarizate cu situația, a scris că Vladimir Putin ar fi început să-i ceară lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei.
