×
Antena 3 S.A. utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.antena3.ro. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.antena3.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.Antena3.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Fii alături de noi!

Agenţia EFE: Naufragiile de la Lampedusa ilustrează carenţele UE în privinţa reglementării imigraţiei ilegale

de M.T.   •   17 Oct 2013   •   18:01
Agenţia EFE: Naufragiile de la Lampedusa ilustrează carenţele UE în privinţa reglementării imigraţiei ilegale 405
Naufragiile de la Lampedusa, care au dus la moartea a peste 400 de persoane, dovedesc carenţele Uniunii Europene în privinţa reglementării imigraţiei ilegale, notează agenţia EFE într-un comentariu citat de Agerpres.

Analişti, eurodeputaţi şi alte surse europene au declarat pentru sursa citată că tragediile de genul celor din Lampedusa nu pot fi evitate din cauza lipsei unei politici comune europene pentru imigraţia ilegală şi a faptului că prin controlul frontierelor maritime cu ajutorul Frontex problema se soluţionează doar parţial.

Un semnal de alarmă în această privinţă a fost tras chiar din Italia, ţara care în care s-au petrecut evenimentele petrecute mai sus.

Cecile Kyenge, ministrul Integrării Europene din Italia, a declarat, joi, în Parlamentul European, că „a sosit momentul schimbării legilor privind imigraţia în UE”.

Creşeterea valului de imigranţi ca urmare a exodului provocat de Primăvara arabă confirmă necesitatea reglemetării acestui aspect, însă luarea unor decizii a fost amânată pentru anul viitor. O decizie pe care unii nu o consideră neapărat o surpriză.

„Ţările nu vor o legislaţie privind o politică a imigraţie la nivel european pentru că nu vor să cedeze din suveranitatea lor înr-o chestiune precum condiţiile în care se aprobă intrarea cetăţenilor străini pe teritoriul lor. Tema era sensibilă şi în urmă cu un deceniu, dar a devenit şi mai complicată cu criza economică şi cu alegerile europene bătând la uşă”, a explicat Yves Pascouau, analist la European Policy Center (EPC).

Până acum, Uniunea Europeană a reglementat doar imigraţia legală, dar nu şi globalizarea imigraţiei şi circulaţia persoanelor în lume.

„În pofida crizei, suntem continentul cel mai bogat, care atrage populaţiile afectate de sărăcie şi ale căror ţări sunt în conflict. Trebuie să dăm un răspuns; este suficient să aruncăm o privire asupra cifrelor: în 2012 au fost 72.000 de tentative clandestine de trecere a frontierei”, a arătat eurodeputata socialistă Maria Muniz.

În acelaşi timp, europarlamentarul independent Francisco Sosa Wagner a acuzat faptul că există legislaţii care „atentează la vieţile oamenilor şi pedepsesc, precum în Italia, faptul că un grup de pescari ajută la salvarea naufragiaţilor”.

În opinia lui Wagner, cel mai important aspect al imigraţiei ilegale în Europa este acela că există guverne africane care nu pot asigura hrana populaţiilor lor: „După naufragiile din Lampedusa, toate atacurile vizează instituţiile europene, când, de fapt, ar trebui să se caute originea problemei: statele care nu îşi îndeplinesc obligaţiile şi mafiile organizate care se joacă cu vieţile oamenilor din nordul Africii”.

Până la reglementarea legislaţiei în privinţa imigraţiei ilegale, Parlamentul European va cere, săptămâna viitoare, ca bugetul Frontex pentru 2014 să fie majorat cu 2,5 milioane de euro faţă de cele 8,3 milioane de euro propuse de Comisia Europeană.

sati