Votul elveţienilor în favoarea unei limitări a imigraţiei ar putea pune în pericol implementarea mai multor acorduri dintre Elveţia şi Uniunea Europeană, care a anunţat că va examina implicaţiile acestei iniţiative asupra relaţiilor bilaterale.
Acordul privind libera circulaţie a persoanelor, vizat în mod direct de acest referendum, a fost semnat în 1999 şi a intrat în vigoare în 2002. Conform acestui acord, cetăţenii europeni şi cei elveţieni beneficiază de drepturi egale de intrare şi sejur, de acces la o activitate economică, de a fi angajaţi în calitate de muncitori independenţi, de a fi trataţi egal în domeniul securităţii sociale, precum şi de a li se recunoaşte calificările profesionale.
Totodată, concomitent cu acest acord au fost semnate alte tratate, referitoare la comercializarea produselor, agricultură, cercetare şi transporturi. Aceste acorduri au rolul de a facilita schimbul de servicii şi produse dintre Uniunea Europeană şi Elveţia.
Rezilierea acordurilor bilaterale dintre Elveţia şi Uniunea Europeană ar putea reprezenta o lovitură gravă pentru economia elveţiană, strâns legată de situaţia economică a statelor vecine, provocând un deficit al forţei de muncă.
Dar pe de altă parte, ar fi un dezastru şi pentru oamenii bogaţi ai Europei care se "adăpostesc" în raiul elveţian.
Schimburile comerciale, de asemenea, riscă să fie afectate: în 2012, Elveţia era a treia piaţă de export a Uniunii Europene şi al patrulea partener pentru import al acesteia.
Totodată, negocierile în curs dintre Comisia Europeană şi Elveţia cu privire la schmbul de informaţii în domeniul fiscal riscă să fie compromise.
Referendumul de duminică ar putea avea consecinţe şi asupra demografiei, deoarece numai aproximativ 400.000 de elveţieni trăiesc în Uniunea Europeană (inclusiv unii cu dublă cetăţenie), în timp ce pe teritoriul Elveţiei se află peste un milion de cetăţeni europeni.
