Comisia Europeană a publicat vineri cel de-al şaptelea Raport anual privind statul de drept în cele 27 state membre. În cazul României, în raport se atrage atenția că țara noastră nu a adoptat încă măsurile necesare pentru a garanta independența procurorilor, relatează Agerpres. Comisia Europeană a anunțat, de asemenea, că acest raport va avea un rol important în viitorul buget multianual al Uniunii Europene.
Deşi în majoritatea statelor membre au fost înregistrate progrese în consolidarea statului de drept, există în continuare provocări importante în domenii precum independenţa justiţiei, combaterea corupţiei, libertatea presei şi funcţionarea instituţiilor democratice, concluzionează raportul.
Situaţia din România
În capitolul dedicat României, Comisia Europeană arată că aplicarea legilor justiţiei a continuat şi a contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar.
Totuși, menţionează că nu au fost adoptate măsuri pentru consolidarea garanţiilor privind independenţa procurorilor de rang înalt şi pentru organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare.
În raport scrie că unii magistrați din România au continuat să resimtă presiuni nejustificate, iar asociațiile lor profesionale au emis declarații publice prin care au cerut încetarea presiunilor disciplinare asupra magistraților care își exercită dreptul la liberă exprimare.
În plus, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus recuzarea unor judecători din cauza intenției acestora de a adresa întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Comisia Europeană a mai precizat că nu s-au înregistrat „progrese suplimentare pentru asigurarea anchetării și urmăririi penale eficiente a infracțiunilor de corupție din sistemul judiciar, întrucât nu au fost luate măsuri pentru remedierea deficiențelor rămase”.
„Se recomandă României să ia măsuri pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție”, scrie în raportul citat.
Raportul menționează și că România nu a făcut progrese pentru acreditarea Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului. „O decizie este încă în așteptare, iar Guvernul nu a soluționat problemele de conformitate cu Principiile de la Paris ale ONU ale celor două organizații propuse ca Instituții Naționale pentru Drepturile Omului”, scrie în raport.
Au fost înregistrate, de asemenea, progrese limitate pentru întărirea regulilor și mecanismelor menite să sporească guvernanța independentă și independența editorială a serviciilor publice de media.
Comisia formulează în continuare recomandări pentru România privind:
- eficientizarea sistemului judiciar şi a combaterii corupţiei;
- finalizarea reformei declaraţiilor de avere;
- reducerea utilizării ordonanţelor de urgenţă;
- continuarea demersurilor pentru acreditarea instituţiilor naţionale pentru drepturile omului;
Statul de drept, condiţie pentru dezvoltarea economică
În raport, Comisia Europeană a pus accent pe legătura dintre statul de drept şi funcţionarea pieţei unice europene.
Comisia a precizat că existenţa unor instanţe eficiente, combaterea corupţiei în achiziţiile publice, protejarea investiţiilor şi un cadru legislativ previzibil sunt elemente esenţiale pentru competitivitatea economiei europene şi pentru atragerea investiţiilor.
Executivul european a anunțat că Raportul privind statul de drept va avea un rol important în viitorul buget multianual al Uniunii Europene.
Comisia propune ca noile planuri naţionale şi regionale de parteneriat să ţină cont de provocările identificate în raport, iar documentul va reprezenta una dintre sursele de informaţii utilizate la evaluarea respectării Cartei drepturilor fundamentale şi a condiţiilor privind statul de drept în implementarea planurilor naţionale de reformă.
Reformele din justiţie avansează, însă nu uniform
La nivelul întregii UE, în ceea ce priveşte sistemele judiciare, Comisia constată că numeroase state membre au adoptat măsuri pentru consolidarea independenţei consiliilor judiciare, îmbunătăţirea procedurilor de numire a judecătorilor şi întărirea autonomiei parchetelor.
Totuşi, ritmul reformelor diferă considerabil între state, iar în unele cazuri persistă preocupări serioase privind independenţa sistemului judiciar şi influenţele externe asupra actului de justiţie.
Şi în statele candidate au continuat reformele, însă provocările privind independenţa justiţiei rămân semnificative.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. a declarat că statul de drept reprezintă fundamentul încrederii dintre cetăţeni, mediul de afaceri şi instituţiile publice, afirmând că acesta face din Europa „cel mai bun şi mai sigur loc pentru a trăi şi a investi”.
Potrivit acesteia, raportul a devenit un instrument esenţial pentru stimularea reformelor şi orientarea dezbaterilor naţionale privind respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.
Noi instrumente în lupta împotriva corupţiei
În raport, a fost evidențiată intrarea în vigoare, la 31 mai 2026, a noii Directive europene privind combaterea corupţiei, care stabileşte un cadru comun pentru prevenirea, investigarea şi sancţionarea faptelor de corupţie în întreaga Uniune.
Deşi mai multe state membre au adoptat noi strategii anticorupţie şi şi-au consolidat instituţiile responsabile, Comisia apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare pentru prevenirea conflictelor de interese, reglementarea activităţilor de lobby şi creşterea eficienţei anchetelor şi proceselor în cazurile de corupţie.
Libertatea presei, monitorizată prin noile reguli europene
În domeniul mass-media, raportul arată că statele membre îşi adaptează legislaţia la prevederile Legii Europene privind Libertatea Mass-Mediei (EMFA).
Au fost remarcate măsuri pentru întărirea independenţei serviciilor publice de media şi pentru transparentizarea alocării publicităţii de stat.
Totodată, Comisia a acordat o atenţie sporită protecţiei jurnaliştilor împotriva ameninţărilor şi sprijină implementarea Directivei anti-SLAPP, menită să combată procesele abuzive intentate împotriva jurnaliştilor şi activiştilor.
Cu toate acestea, în mai multe state persistă îngrijorări privind concentrarea proprietăţii mass-media şi independenţa editorială.
Și în cazul României, raportul scrie că anumite practici legate de finanțarea instituțiilor media private de către partide politice și autorități de stat rămân problematice.
Deficienţe în procesul legislativ şi în sprijinul societăţii civile
Comisia apreciază că multe state membre au făcut paşi pentru îmbunătăţirea calităţii legislaţiei şi a securităţii juridice.
Cu toate acestea, raportul semnalează utilizarea excesivă a procedurilor legislative de urgenţă în unele ţări şi consultarea insuficientă a societăţii civile.
De asemenea, organizaţiile neguvernamentale continuă să semnaleze dificultăţi legate de finanţare şi de exercitarea dreptului la întrunire paşnică.
Etapele următoare
Comisia Europeană a invitat Parlamentul European, Consiliul UE, parlamentele naţionale şi societatea civilă să continue dialogul privind concluziile raportului şi recomandările formulate.
Statele membre sunt încurajate să implementeze reformele necesare, iar Comisia şi-a exprimat disponibilitatea de a le sprijini în acest proces.
Pentru prima dată, CE a evaluat şi situaţia din patru state candidate la aderare: Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia.
Instituţia a anunţat că, pe măsură ce alte state candidate vor fi pregătite, acestea vor fi incluse în viitoarele ediţii ale Raportului privind statul de drept.
