Numărul românilor care au ajuns în celelalte state membre ale Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2014 nu este unul mare, a declarat, luni, Jonathan Todd, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor.
Cu toate acestea, Todd a adăugat că executivul comunitar nu ar fi imediat informat dacă ar avea loc astfel de mişcări ale forţei de muncă.
„Din ceea ce am văzut în relatările din presă nu pare să fi fost un mare număr mare de lucrători români şi bulgari care să fi inundat alte state membre. Totuşi, trebuie să ţinem cont că dacă au fost mişcări ale muncitorilor din România şi Bulgaria spre statele membre, Comisia Europeană nu ar fi imediată informată”, a afirmat Todd, citat de Agerpres.
„Există şanse ca marea majoritate a românilor şi bulgarilor care intenţionau să se deplaseze în alte state membre s-o fi făcut deja”, a adăugat oficialul european.
În privinţa recentelor declaraţii făcute de premierul britanic David Cameron privind stabilirea de plafoane pentru cetăţenii europeni care se stabilesc într-un alt stat, Jonathan Todd a răspuns că CE aşteaptă propunerile concrete ale guvernului de la Londra.
„Trebuie să vedem ce va propune domnul Cameron, dar libera circulaţie a persoanelor este un principiu stabilit de tratate. Orice derogare de la acest principiu este limitată strict în timp de tratatele de aderare la 7 ani, pentru moment. Deci niciun stat membru nu putea prelungi restricţiile dincolo de 1 ianuarie 2014 pentru lucrătorii români şi bulgari, pentru că există această limită care a fost stabilită de tratatele de aderare”, a explicat Todd.
Purtătorul de cuvânt a mai spus că deşi Laszlo Andor a apreciat în declaraţia sa de la 1 ianuarie că pot exista anumite probleme în unele oraşe şi regiuni create de afluxuri mari de muncitori români şi bulgari, CE nu aşteaptă să fie informată despre aceste dificultăţi, întrucât statele membre au la îndemână mijloacele de a le depăşi.
„CE recunoaşte că pot fi într-adevăr unele probleme locale în termeni de locuri în şcoli, servicii de sănătate, infrastructură. Nu există un motiv pentru care CE să fie informată de aceste probleme de către statele membre. Aceste chestiuni trebuie însă abordate, în loc să se discute despre impunerea de limite asupra liberei circulaţii a persoanelor. CE poate ajuta prin Fondul Social European, în valoare de 10 miliarde de euro. În actuala perioadă financiară statele membre trebuie să utilizeze 20% din alocaţia naţională pe FSE pentru incluziune socială, deci pot folosi aceşti bani pentru a aborda unele dintre acele chestiuni”, a declarat Jonathan Todd.
