Partidele extremiste şi cele care se opun integrării europene au câştigat teren, în mai multe ţări, în alegerile pentru viitorul parlament european.
În Franţa, Marea Britanie sau Danemarca, aşa-numitele formaţiuni "eurosceptice" s-au clasat pe primul loc, înaintea partidelor care dominau, de decenii, scena politică. Iar în Grecia, victoria a revenit extremei stângi.
Urmările politicii de austeritate şi mai ales nivelul ridicat al şomajului au adus voturi partidelor care critică violent Uniunea Europeană şi cer ieşirea ţărilor lor din această organizaţie. În Franţa, pentru prima dată, Frontul Naţional, de extremă dreapta, a primit mai multe voturi ca partidele tradiţionale.
Socialiştii aflaţi la putere s-au situat abia pe locul trei, rezultat umilitor pe care premierul Manuel Valls îl consideră "un cutremur politic".
Şi în Marea Britanie, partidul "eurosceptic" al Independenţei, condus de Nigel Farage, se clasează pe primul loc, în timp ce partidele coaliţiei guvernamentale au suferit pierderi serioase.
Extremiştii sunt în frunte şi în Grecia, dar, aici, este vorba de extrema stângă, reprezentată de coaliţia Syriza. Liderul acesteia, Alexis Tsipras, a fost şi candidatul extremei stângi la preşedinţia Comisiei Europene.
În Germania, creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel au rezistat presiunii extremiştilor iar social-democraţii din opoziţie chiar au câştigat teren. Dar, şi aici, Alternativa pentru Germania, care se opune monedei euro, va trimite deputaţi la Strasbourg, deşi s-a înfiinţat doar de doi ani. În total, partidele ostile integrării vor deţine aproximativ 130 de mandate în viitorul parlament, dar analiştii spun că nu vor face front comun, ceea ce le va reduce influenţa.
