Cum ceea ce este improbabil, nu este și imposibil, am putea să ne trezim într-o dimineață și să constatăm că internetul nu funcționează. Deloc. Nicăieri. Ce am face într-o astfel de dimineață? Aproape fiecare aspect al vieții noastre private și profesionale depinde de internet. Însă, înainte de a ne imagina scenarii de supraviețuire într-o eră post-internet, e mai înțelept să analizăm cât de probabil este ca internetul să se oprească de tot. Experții spun că și în cazul celor mai sumbre ipoteze, o formă rudimentară de internet tot va continua să funcționeze. Doi experți în infrastructura internetului au explicat pentru The Guardian care sunt cele mai plauzibile scenarii care ar duce la oprirea internetului la scară mondială.
O defecțiune apărută într-un centru de date din statul american Virginia, săptămâna trecută, ne-a arătat că internetul nu este infailibil. Deși a devenit devenit o verigă aparent de neînlocuit a vieții moderne, dar este, în același timp, o rețea construită pe programe învechite și infrastructură fizică fragilă, ceea ce i-a făcut pe unii să se întrebe ce ar fi nevoie pentru a-l doborî complet.
Răspunsul ar putea fi la fel de simplu ca un ghinion major, câteva atacuri țintite – sau ambele. Fenomene meteorologice extreme distrug câteva centre de date-cheie. O linie de cod scrisă de inteligență artificială, adânc ascunsă în infrastructura unui mare furnizor – precum Amazon, Google sau Microsoft – este declanșată neașteptat și provoacă o cădere în lanț a sistemelor software. Un grup armat sau o agenție de informații taie câteva cabluri submarine.
Ce este „Marele Eveniment” de care se tem experții în internet
Toate aceste scenarii sunt grave. Însă adevăratul scenariu apocaliptic – acela de care puținii experți în internet ai lumii încă se tem, în discuțiile lor private de pe Slack – este altul: o eroare bruscă, care se propagă rapid, în protocoalele fragile, vechi de decenii, pe care se bazează întregul internet. Imaginează-ți conductele care dirijează fluxul conexiunilor sau agendele de adrese care permit unei mașini să o găsească pe alta.
Ne vom referi la acest scenariu cu denumirea „Marele Eveniment”.
Totul ar putea începe atunci când o tornadă de vară trece prin orașul Council Bluffs, din Iowa, distrugând un grup de clădiri joase în care se află centre de date esențiale pentru serviciile Google.
Această zonă, denumită us-central1, reprezintă un cluster de centre de date Google, crucial pentru platforma sa Cloud, dar și pentru YouTube și Gmail. O pană care a avut loc aici, în 2019, a blocat aceste servicii în SUA și Europa.
Cineva își arde cina în timp ce videoclipul de gătit de pe YouTube se oprește brusc. Angajații din toată lumea apasă frenetic „refresh” pe emailurile devenite inaccesibile, apoi se resemnează să interacționeze față în față. Oficialii americani de rang înalt observă că unele servicii guvernamentale merg mai greu, înainte de a reveni la planificarea unei noi operațiuni pe Signal.
Toate acestea sunt neplăcute, dar departe de a însemna sfârșitul internetului.
„Tehnic vorbind, dacă avem două dispozitive conectate în rețea și un router între ele, internetul funcționează”, spune Michał „rysiek” Woźniak, specialist în DNS, sistemul implicat în întreruperea din această săptămână.
Dar „există cu siguranță o concentrare foarte mare pe internet”, adaugă Steven Murdoch, profesor de informatică la University College London. „Este același fenomen ca în economie – pur și simplu e mai ieftin să rulezi totul în același loc.”
Dar ce se întâmplă dacă un val de căldură în estul SUA scoate din funcțiune regiunea US East-1, parte a complexului din Virginia care găzduiește „datacenter alley” – un nod esențial pentru Amazon Web Services (AWS), cel aflat în centrul defecțiunii din această săptămână – împreună cu alți câțiva vecini ai săi?
Între timp, un atac cibernetic lovește un mare cluster european, să zicem din Frankfurt sau Londra. În urma acestor evenimente, rețelele redirecționează traficul către centre secundare, mai puțin folosite, care – asemenea drumurilor laterale dintr-un ambuteiaj din Los Angeles – devin rapid inutilizabile.
Sau, dacă părăsim scenariul de film-catastrofă pentru cel al automatizării scăpate de sub control, traficul crescut ar putea declanșa o eroare în infrastructura internă a Amazon Web Services (AWS), rescrisă de inteligență artificială cu câteva luni înainte – poate un cod trecut neobservat după ce sute de angajați AWS au fost concediați în această vară, ca parte a efortului companiei de automatizare. Copleșit de cereri neobișnuite, AWS începe să se prăbușească.
Signal cade. La fel și Slack, Netflix și banca Lloyd’s. Aspiratoarele inteligente se opresc. Saltelele inteligente o iau razna, iar încuietorile inteligente nu mai funcționează.
Cu Amazon și Google scoase din joc, internetul ar deveni aproape de nerecunoscut. AWS, Microsoft și Google dețin împreună peste 60% din piața globală a serviciilor cloud – și este aproape imposibil de estimat câte alte servicii depind de ele.
„Dar internetul, la cel mai rudimentar nivel al său, încă funcționează. Pur și simplu nu mai poți face nimic din ceea ce obișnuiai să faci pe internet, pentru că toate acele servicii sunt găzduite în aceste megacentre”, spune Doug Madory, expert în infrastructura internetului care studiază întreruperile de rețea.
Ai putea crede că cea mai mare amenințare este un atac asupra unui cablu submarin. Această idee entuziasmează institutele de analiză din Washington, dar altfel produce puține efecte. Cablurile submarine se rup frecvent, spune Madory – de fapt, ONU estimează că apar între 150 și 200 de defecțiuni pe an.
„Ar trebui să tai o grămadă ca să afectezi comunicațiile. Industria cablurilor submarine ți-ar spune: prietene, facem asta tot timpul”, explică Madory.
Ce se întâmplă dacă dispare domeniul .com
Apoi, un grup anonim de hackeri lansează un atac asupra unui furnizor de servicii DNS – una dintre agendele telefonice ale internetului. Verisign, de exemplu, gestionează toate site-urile online care se termină în „.com” sau „.net”. Ultranet, un altul, se ocupă de „.biz” și „.us”.
Madory spune că este extrem de puțin probabil ca vreunul dintre acești furnizori să fie doborât.
„Dacă s-ar întâmpla ceva cu Verisign, domeniile .com ar dispărea. Au un stimulent financiar uriaș să se asigure că asta nu se întâmplă niciodată”, adaugă Mallory.
Dar ar fi nevoie de o eroare de o asemenea amploare – una care să afecteze infrastructura fundamentală, mai profundă decât Amazon sau Google – pentru a distruge cu adevărat ecosistemul general. Dacă s-ar întâmpla, ar fi fără precedent – cea mai apropiată analogie fiind atacul din 2016 asupra companiei Dyn, un furnizor DNS mai mic, care a paralizat site-uri precum The Guardian și X (fostul Twitter).
Odată cu dispariția domeniului .com, băncile, spitalele, serviciile financiare și majoritatea platformelor de comunicare ar fi indisponibile. O parte din infrastructura guvernamentală ar rămâne funcțională, precum sistemul american de mesagerie securizată Siprnet.
Și – cel puțin pentru o comunitate de experți pasionați – internetul ar mai exista. Există bloguri auto-găzduite, platforme sociale descentralizate precum Mastodon și domenii de nișă precum „.io” (pentru Teritoriul Britanic din Oceanul Indian) și „.is” (pentru Islanda).
Murdoch și Madory își pot imagina scenarii care ar devasta chiar și aceste rămășițe de internet. Murdoch sugerează o eroare în BIND, limbajul software care susține DNS-ul. Madory amintește de mărturia unui grup de hackeri din Massachusetts care, în 1998, a spus Congresului SUA că există o vulnerabilitate care ar putea „doborî internetul în 30 de minute”.
Acea vulnerabilitate ținea de un sistem situat un nivel mai sus decât DNS: border gateway protocol (BGP), protocolul care dirijează tot traficul de pe internet. Este extrem de improbabil, spune Madory – un astfel de eveniment ar fi un scenariu de tip „toată lumea la posturi”, iar protocolul este „foarte rezistent, altfel s-ar fi prăbușit deja”.
Dacă internetul ar fi vreodată complet oprit, nu este clar dacă ar mai putea fi repornit, spune Murdoch. „Nimeni nu a mai închis internetul după ce a fost pornit. Nimeni nu știe cu adevărat cum ar putea fi repornit”, explică Murdoch.
Ştiri video recomandate
