În timp ce giganții tehnologici ridică centre de date pentru a hrăni inteligența artificială, comunități întregi rămân fără apă și curent. În Mexic, Irlanda sau Chile, spitale, școli și gospodării trăiesc penele de curent ca efect secundar al revoluției digitale, scrie The New York Times.
La scurt timp după ce Microsoft a deschis un centru de date lângă orașul La Esperanza, în centrul Mexicului, localnicii au început să rămână fără curent. În clinica din sat, medicii coseau răni la lumina lanternelor și trimiteau acasă pacienți pentru că aparatele medicale nu mai funcționau. Un bolnav a ajuns de urgență la spital după ce concentratorul de oxigen s-a oprit.
Așa arată, în practică, prețul boomului inteligenței artificiale atunci când infrastructura digitală ajunge în zone care nu sunt pregătite pentru ea.
Lumea, împărțită în două: cei care au și cei care n-au
În ultimul an, The New York Times a urmărit expansiunea globală a inteligenței artificiale pentru a înțelege consecințele dincolo de Silicon Valley.
Concluzia? Cursa pentru puterea de calcul a împărțit planeta în două: cei care dețin infrastructura digitală – Statele Unite și China – și restul lumii, care încearcă să țină pasul.
Europa, America Latină, Africa se tem că vor rămâne blocate într-o dependență cronică de marile corporații tehnologice. ONU a avertizat, în septembrie, că această prăpastie digitală este una dintre cele mai mari amenințări globale legate de inteligența artificială.
Rețeta clasică: atragi investiții, pierzi resurse
Țări din întreaga lume încearcă acum să nu rămână pe dinafară. Soluția? Atragerea marilor companii tehnologice prin subvenții, reduceri de taxe și terenuri oferite gratuit pentru construirea de centre de date.
În teorie, asta ar trebui să aducă locuri de muncă și inovație. În realitate, însă, costurile cad pe umerii comunităților locale.
În Mexic, regiunea Queretaro – situată la nord de Ciudad de México – a devenit un hub pentru centre de date. Dar localnicii spun că succesul tehnologic a venit la pachet cu pene de curent și crize de apă.
Familiile au fost nevoite să arunce mâncarea stricată din frigidere, vecinii au făcut chetă pentru cisterne private, iar școlile primare s-au închis din lipsă de apă curentă.
Microsoft neagă orice legătură, susținând că centrele sale folosesc „resurse minime”. Compania locală de electricitate dă vina pe trăsnete și animale rătăcite. În zonă operează și Amazon, și Google.
Totuși, experții avertizează că ridicarea unor centre de date în regiuni cu rețele fragile de energie și apă poate destabiliza complet sistemul local, chiar dacă legătura directă e greu de dovedit.
De la Mexic la Irlanda și Chile: aceeași poveste
Situații similare se repetă în alte colțuri ale lumii. În Irlanda, centrele de date consumă deja peste 20% din toată energia țării, ceea ce a dus la o interdicție temporară asupra noilor construcții din jurul Dublinului. În Chile, autoritățile avertizează că infrastructura digitală riscă să epuizeze pânzele freatice.
Cei rămași în urmă plătesc alt preț
Dar și absența infrastructurii vine cu un cost uriaș.
În Argentina, profesorul de informatică Nicolas Wolovick povestește cum cei mai buni studenți pleacă în străinătate pentru că acolo au acces la supercomputere. El conduce unul dintre cele mai performante sisteme A.I. din țară – instalat într-o cameră improvizată – în timp ce în SUA, companii ca OpenAI construiesc centre de date cât Parcul Central din New York.
În Kenya, programatorii unei mici firme lucrează noaptea, când americanii dorm și serverele din Statele Unite sunt mai puțin aglomerate. Ei n-au infrastructura proprie; depind complet de resurse externe.
„Suveranitatea digitală”: un vis costisitor
Unii politicieni vorbesc despre „suveranitate A.I.”, ideea ca fiecare țară să-și construiască propriile centre de date, pentru a nu depinde de giganții americani sau chinezi. Dar e o ambiție scumpă și greu de realizat.
În Africa, compania Cassava încearcă să dezvolte o rețea regională de centre de date care să deservească start-up-urile locale. În Chile, guvernul discută obligarea marilor corporații care construiesc centre de date să ofere și acces local la resursele A.I..
Rămâne de văzut dacă aceste inițiative vor funcționa. De ele depinde, în mare parte, echilibrul economic și geopolitic al deceniilor următoare.
Ştiri video recomandate
