Această hartă veche de secole ne induce în eroare cu privire la Lume încă din 1569

O hartă veche de secole ne induce în eroare cu privire la lume încă din 1569, au relatat jurnaliştii publicaţiei elcabildo.org. Totul a pornit de la Gerard Mercator, un cartograf, geograf și matematician flamand de renume din Renaștere. Considerat părintele cartografiei moderne, el a realizat o hartă revoluționară care a permis marinarilor să navigheze mai ușor, trasând linii drepte pentru trasee constante cu busola. Această proiecție a distorsionat dimensiunile continentelor, dar a fost extrem de practică pentru navigația maritimă. De aceea, a fost folosită timp de secole, inclusiv în atlase, hărți școlare și aplicații moderne – de exemplu: Google Maps.

Te-ai întrebat vreodată care dintre următoarele două state are o suprafaţă mai mare: Regatul Unit sau Madagascar? Ei bine, răspunsul este surprinzător – țara insulară aflată în Oceanul Indian. Cu o suprafață de 587.041 km², această insulă este de mai bine de două ori mai mare decât Regatul Unit, care acoperă 243.610 km², potrivit elcabildo.org. 

Altfel spus: Republica Madagascar, aşa cum se numeşte oficial a patra cea mai mare insulă din lume, este suficient de mare pentru a încăpea Italia, Grecia, Elveția și Portugalia la un loc. În cazul în care acest aspect sună ciudat, este foarte posibil ca harta mentală pe care o ai despre lume să fi fost influențată de proiecția Mercator – acea hartă clasică a lumii care atârnă în birouri și săli de clasă din întreaga lume, dar care distorsionează modul în care vedem planeta noastră.

Nicio hartă nu este complet exactă. Primele atlase amestecau locuri reale cu repere mitice – cum ar fi locația paradisului – și umpleau zonele necunoscute cu dragoni, sirene, krakeni sau inorogi marini. Şi asta pentru că fiecare colț neexplorat trebuia să fie păzit de o ființă fantastică.

Chiar și după marile explorări din secolele XVI și XVII, hărțile continuau să fie pline de erori, conform sursei citate. Insule fantomă continuau să fie prezente pe hărți – peninsula California a fost considerată o insulă până în anii 1700 – iar orașe care nu au existat niciodată apăreau desenate de-a lungul coastelor. Pe atunci, hărțile țineau la fel de mult de imaginație, cât și de geografie.

Cum a schimbat harta lui Mercator navigația pentru totdeauna

Gerard Mercator, un geograf flamand din secolul al XVI-lea, care în 1569 a creat o hartă revoluționară concepută special pentru marinari, nu pentru proporții corecte ale continentelor. Într-o perioadă în care olandezii deveneau o putere maritimă majoră, lucrarea lui Mercator a fost revoluționară. El a folosit o proiecție cilindrică, care păstrează direcțiile (liniile drepte de pe hartă corespund cursurilor reale pe mare), dar deformează dimensiunile pe măsură ce te îndepărtezi de Ecuator. Harta sa mondială, compusă din 18 coli, purta titlul: "Nova et Aucta Orbis Terrae Descriptio ad Usum Navigantium Emendata", care se traduce astfel: "O descriere nouă și extinsă a lumii, modificată pentru uzul navigației".

Ce făcea această hartă să fie una specială

Gerard Mercator a distorsionat dimensiunile uscatului pentru a face ca toate liniile grilei – latitudine și longitudine – să se întâlnească în unghiuri drepte perfecte. Asta însemna că marinarii puteau urma o direcție constantă cu busola, urmând o linie dreaptă pe hartă, chiar dacă Pământul este o sferă. Această metodă a făcut navigația mai simplă și mai sigură.

Imaginează-ți că ești un marinar din secolul al XV-lea, cu doar o busolă și o hartă rudimentară, luptând cu vreme rea și mări necunoscute. Proiecția lui Mercator era un colac de salvare.

Cum ne-a deformat harta percepția asupra dimensiunilor și geografiei

Pentru a face ca liniile să fie drepte și pătrate, Gerard Mercator a trebuit să întindă dimensiunile maselor de uscat, mai ales în apropierea polilor. Zonele apropiate de Ecuator, precum Africa, par mult mai mici decât sunt în realitate, în timp ce locuri precum Groenlanda apar uriașe – aproape cât Africa – deși în realitate, Africa este de aproximativ 14 ori mai mare.

Pentru mulţi oameni, aceste informaţii au fost o revelație. Şi asta pentru că, unii dintre ei au povestit că, în copilărie, au crezut întotdeauna că Groenlanda este colosală, fără să îşi dea seama cât de vaste sunt, de fapt, Africa sau Brazilia. Astfel, li s-a reamintit cât de mult depinde percepția noastră de instrumentele pe care le folosim – și cum o simplă hartă poate modela întreaga noastră viziune asupra lumii.

Gerard Mercator a recunoscut că harta sa era o "proiecție", un instrument matematic destinat marinarilor, nu o reprezentare exactă a dimensiunilor uscatului. Cu toate acestea, de-a lungul secolelor, această imagine distorsionată s-a înrădăcinat în sălile de clasă, atlase și platforme digitale precum Google Maps.

Distorsiunea dimensiunilor a stârnit dezbateri în secolul XX. Unii critici au numit harta "imperialistă", acuzând-o că "umflă" dimensiunile Europei și Americii de Nord pentru a oferi națiunilor albe un fals sentiment de dominație. În anii ’70, istoricul și cartograful Arno Peters a adus această critică în prim-plan, promovând proiecția Gall-Peters, care respectă dimensiunea reală a țărilor, dar le modifică forma în proces.

Explorând alternative pentru a vedea lumea diferit

Au fost propuse multe alternative pentru a corecta distorsiunile. Proiecția Gall-Peters pune accent pe suprafața reală, nu pe formă, oferind o viziune mai sinceră asupra amprentei reale a țărilor pe glob. O altă abordare creativă este proiecția AuthaGraph, dezvoltată de arhitectul japonez Hajime Narukawa în 1999. Aceasta taie globul în 96 de triunghiuri, modelând mai fidel complexitatea planetei și îndepărtându-se de forma dreptunghiulară standard a hărților clasice.

AuthaGraph este una dintre cele mai precise hărți existente pentru redarea fidelă a dimensiunilor și pozițiilor țărilor – dar nu este perfectă –, păstrând cât mai mult posibil dimensiunea, forma și proporția țărilor. Aceasta a fost desemnată de Ministerul Educației din Japonia ca hartă oficială pentru învățământul școlar.

Chiar și steagul Națiunilor Unite folosește o proiecție specială, numită "azimutală echidistantă", care arată lumea centrată pe Polul Nord – un mesaj politic subtil după Al Doilea Război Mondial, care muta atenția de la SUA spre Europa.

Potrivit publicaţiei elcabildo.org, nicio hartă nu este cu adevărat neutră. Ele poartă mesaje politice și prejudecăți culturale, fie că sunt intenționate sau nu. Asta face ca explorarea lumii să fie o experiență mai sinceră. Este ceva magic în a învârti un glob pământesc, ținând în mâini vastitatea lumii – o amintire că dimensiunea, forma și poziția sunt chestiuni de perspectivă.