O familie de urși, formată din patru pui și doi adulți, a fost surprinsă pe o cărare de munte, acoperită de zăpadă, într-o pădure din Județul Maramureș.
Urșii se îndreptau liniștiți chiar spre trecătorul care îi filma.
La un moment dat, cei șase sunt alertați de lătratul unor câini din apropiere, se opresc, apoi ies de pe cărare și bat în retragere.
Imaginile sunt cu atat mai surprinzătoare cu cât, în această perioadă, urșii ar trebui să se afle în hibernare, aspect sesizat chiar de internauții care au urmărit imaginile.
"Nici hibernarea nu mai e ce-a fost... Parafrazându-l pe Villon: Unde sunt hibernarile de altădată?", a scris unul dintre ei, pe Facebook.
De ce nu mai hibernează urșii. Schimbările climatice, printre principalele cauze
"Factorii declanșatori ai somnului de iarnă la urși sunt: scăderea temperaturii mediului ambiant, ceea ce vedem că nu prea mai există, lipsa hranei, în special a hranei naturale, stratul de grăsime acumulat de urs de la începutul verii și până la încheierea toamnei, raportul zi-lumină și grosimea stratului de zăpada.
Studiile arată că la întrunirea acestor condiții ursul știe că trebuie să se retragă la hibernare în bârlogul său. Schimbările climatice au drept efect temperaturi anormal de mari pe timpul iernii și pot influența negativ comportamentul ursului, acesta este un factor de origine naturală.
Pe de altă parte, influențează activitatea ursului în zonele turistice, căci poate găsi pe tot parcursul anului hrană în aceste zone, fie pentru că nu sunt gestionate corespunzător deșeurile, fie că urșii sunt momiți în mod voit de proprietarii de pensiuni și hoteluri, pentru că ei reprezintă, în fond, o atracție turistică", a explicat Cristian Remus Papp, manager național specii și arii protejate în cadrul WWF România.
"De asemenea, hrănirea complementară din păduri. Porumbul, de exemplu, care este destinat mistrețului. Ursul nu știe acest lucru și, desigur, nu va refuza această hrană. Această abundență de hrană contribuie la acest fenomen pe care îl vedem și anume că urșii nu mai intră iarna la hibernare", a mai precizat acesta.
Ursuleți cameramani, în Munții Hășmaș: Imagini din pădure filmate, în premieră, de doi pui de urs
Urșii devin cameramani, în pădurile din Munții Hășmaș! Asociația World Wildlife Fund for Nature România a publicat, în premieră, o serie de clipuri video, filmate de doi pui de urs.
Clipurile video surprind activitățile puilor de urs prin Munții Hășmaș, acolo unde se află și orfelinatul de urși Bear Again, conțin informații despre specie și modul în care interacționează semenii între ei.
WWF a lansat campania online „Urșii devin cameramani”. Publicul larg va putea urmări pe social media primele imagini video surprinse cu ajutorul unor colare video montate anul acesta, în perioada august-octombrie, pe doi dintre puii de urs de la Bear Again. Alături de puii de urs, pasionații de natură vor putea afla informații inedite despre urși.
Cine sunt cameramanii?
Cei doi pui de urs din campanie sunt un mascul și o femelă care au ajuns în 2020 la orfelinatul de urși. Abia au împlinit doi ani și urmează să își croiască drum în sălbăticie, liberi, în pădurile din Carpați, începând din primăvara viitoare.
Campania aceasta face parte dintr-un demers de monitorizare a speciilor de carnivore mari din România, derulat de WWF și partenerii săi în cadrul proiectului LIFE #EuroLargeCarnivores. Cadrele surprinse de acești urși completează imaginea conturată de datele colectate de WWF în trecut.
Datele colectate urmau să fie analizate și comparate cu cele colectate de un urs aflat în sălbăticie, însă urmele acestuia s-au pierdut, subit, în Ucraina. Ursul, un mascul de 3-4 ani, relocat primăvara trecută în Munții Călimani de către Asociația de Vânătoare Turul și colegii de la Asociația Grupul Milvus (detalii aici), a parcurs peste 500 km în România și a străbătut peste 40 fonduri cinegetice, până să treacă granița în Ucraina.
O lună și jumătate mai târziu, după ce a mai parcurs încă peste 300 km pe mai multe fonduri din țara vecină, am pierdut semnalul transmis de colarul acestuia, fie pentru că emițătorul s-a defectat, fie pentru că ursul a fost braconat.
„Cercetările din teren, desfășurate atât în România, cât și în Ucraina, sugerează că cel mai probabil acesta a fost braconat, scenariu susținut și de către unii localnici din zona din care echipamentul de monitorizare a transmis ultimele date”, adaugă Marius G. Berchi, Manager proiect coridoare și arii protejate la WWF România
