Maimuţele vor fi întotdeauna mai bune la yodel decât oamenii
Publicat acum 22 ore si 33 minute
Un om de știință dezvăluie lumii viața extraordinară a celor mai stranii creaturi din adâncurile mărilor și oceanelor prin fotografii. Cercetătorul britanic crede că doar prin a-i educa pe oameni despre viața complexă din apele Planetei vor pune umărul la protejarea mediului înconjurător. Pasiunea biologului marin pentru aceste creaturi a început cu căluțul de mare pigmeu. De dimensiunea unei unghii, este poate cel mai mic dintre vertebratele lumii. Are însă o viață socială complexă, relatează CNN.
Descoperite prima dată în 1969, creaturile au rămas un mister. Însă, la începutul anilor 2000, biologul marin britanic Richard Smith a decis să studieze căluțul de mare pigmeu Denise pentru lucrarea lui de doctorat. Specia se găsește în Sualwesi Indonezia, iar acolo, omul de știință a făcut o descoperire extraordinară.
Viețile sociale și sexuale complexe ale căluților de mare pigmei
Căluții e mare sunt renumiți pentru că se împerechează pe viață și masculii sunt cei care „rămân însărcinați”. Dar, după ce a urmărit trei masculi pigmei și o femelă timp de mai multe săptămâni, Smith a descoperit că viețile sexuale ale micilor creaturi sunt cel puțin...complexe.
După ce a flirtat cu un mascul, femela a depus ouă în punga sa incubatoare, iar masculul a plecat timp de 12 zile să incubeze embrionii. Aproximativ șase zile mai târziu, alt mascul i-a dat târcoale femelei, iar ea a depozitat ouă și în punga lui incubatoare. Al treilea mascul n-a mai prins ocazia să se împerecheze cu femela așa că și-a atacat rivalii, încercând să-i sugrume cu coada.
› Vezi galeria foto ‹
Istorisirea aceasta și altele apar în cartea lui Smith în care detaliază viața creaturilor misterioase, alături de 300 de fotografii surprinse de acesta în scufundări din 23 de țări.
Sunt fotografii cu pești marini wrasse, pe care Smith i-a poreclit „păunii mărilor” pentru că seduc femelele cu capacitatea lor de a-și schimba pielea într-un caleidoscop de culori. De asemenea, a fotografiat și faimosul pește cardinal Banggai, care se găsește doar în Indonezia, și care își ține ouăle și puii nou-născuți în gură timp de două săptămâni. A surprins, de asemenea, și ultima sa obsesie: paraziți care mai de care mai oribili.
„Întotdeauna mi-au plăcut creaturile ciudate și minunate, indiferent dacă sunt pe apă sau pe uscat. Însă, în adâncuri se cunoaște atât de puțin despre atât de multe”, a spus cercetătorul pentru CNN.
Fotografiile completează cercetările omului de știință
În mod surprinzător, Smith nu a dat mare importanță fotografiilor când și-a început cercetarea. A surprins imaginile doar ca s-l ajute la identificarea științifică a speciilor și ca să demonstreze cât de mici erau creaturile pe care le studia. În timp, a realizat însă puterea comunicării comportamentului animalelor prin imagini, dar și potențialul pentru a atrage atenția asupra pericolului în care se află fauna marină.
„Mi-am dat seama că dacă voiam să arăt poveștile animalelor în pericol, o imaginea frumoasă va face toată diferența”, a spus omul de știință.
În timpul doctoratului său, după ce a localizat patru căluți de mare pigmei care își făcuseră casa printre coralii din Sulawesi, Smith petrecea câte patru sau cinci ore pe zi făcând scufundări și observând comportamentul lor social și reproductiv.
„Îi studiam de la răsărit la apus”, își amintește omul de știință cu melancolie. Ba chiar i-a și botezat. Josephine, femela, iar cei trei masculi care o curtau au primit numele de Tom, Dick și Harry.
„Cred că antropoformismul are un rol util în a-i face pe oameni să empatizeze cu animalele și cu comportamentele lor. Căluțul de mare pigmeu este atât de mic, dar are un comportament social elaborat”.
Smith i-a fotografiat cu ajutorul unei camere DSRL cu o lentilă macro.
„Trebuie să ai multă răbdare. Nu am vrut să deranjez animalele așa că am încercat să nu mă mișc foarte mult. Am stat și am așteptat”, a povestit Smith.
A fost primul care a documentat un exemplu de poligamie în familia căluților de mare, iar imaginile au fost atât de detaliate încât au surprins procesul în totalitate, inclusiv vergeturile de pe burțile masculilor, după ce au eliberat puii.
Paraziții, ultima obsesie a omului de știință
Mai recent, omul de știință este fascinat de paraziți. Smith are povești demne de filmele horror: de la un parazit care trăiește în nările peștelui crocodil, la altul care atacă peștii clovni, cățărându-se de când e larvă pe branhiile sale, iar apoi se stabilește în gura sa și încet, încet îi consumă limba.
Mai există un vierme parazit pe care Smith l-a fotografiat încovrigat în interiorul creveților.
„Începe prin a infecta crevetele, apoi crește și mănâncă cele mai puțin importante organe iniția, până când devine un soi de crevete zombi care doar mănâncă pentru a alimenta creșterea parazitului. În cele din urmă, parazitul va exploda și va infecta alți creveți, ucigând mereu gazda”, a explicat omul de știință.
O rază de speranță
Smith este hotărât să descopere comportamente care nu au mai fost văzute până acum, fie ele brutale sau inspiraționale. Crede că adunarea de informații despre aceste specii puțin cunoscute poate ajuta la o mai bună înțelegere a ecosistemelor oceanelor și poate chiar contribui la conservarea lor.
Omul de știință britanic este coordonatorul cercetărilor despre căluții de mare pigmei de la Sindicatul Internațional pentru Conservarea Naturii, cea mai comprehensivă sursă de informație a lumii cu privire la statusul animalelor și plantelor pe cale de dispariție. Cel mai recent a coordonat valuarea statusului căluților de mare pigmei Walea, care a devenit primul căluț de mare în pericol de dispariție. Ei sunt puși în pericol de practicile distructive de pescuit, dar și de creșterea temperaturilor.
De asemenea, Smith speră că cartea sa îi va „inspira și educa pe oameni despre recifurile de corali”. Deși explică pericolul albirii recifurilor de corali, scopul său principal este să facă cunoscute câte animale incredibile există.
„Auzim atât de multe despre pericolul în care se află mediul și cred că este important ca oamenii să înțeleagă că acest lucru se întâmplă, însă cred că un punct bun de pornire este să îi învățăm pe oameni ce este acolo. Cu cât oamenii știu mai multe despre aceste animale și despre ecosistem, cu atât mai mult vor dori să-l protejeze”, a spus omul de știință.
Smith vrea să își conducă cititorii într-o călătorie a descoperirilor și explorației: „Mai sunt multe de descoperit. Asta e un semnal pozitiv, că sunt lucruri acolo pe care le putem salva și avem încă timp să facem asta”, a concluzionat el.
