Foarte curând ar putea veni momentul în care nici cei mai bogați oameni au lumii nu vor mai putea cumpăra unul dintre legendarele Ouă Imperiale Fabergé, asta pentru că pur și simplu nu va mai exista niciunul pe piața privată. Renumita casă de bijuterii din Sankt Petersburg a produs doar 50 de astfel de ouă pentru țarii ruși Alexandru al III-lea și Nicolae al II-lea, care le-au comandat pentru a le dăui de Paște între 1885 și 1916. Șapte dintre ele au dispărut înainte de Revoluția bolșevică, iar celelalte sunt în mare parte în instituții sau muzee, de la Moscova până în Virginia. Doar trei mai pot fi, realistic vorbind, achiziționate, iar unul e scos acum la licitație, scrie CNN.
Casa de licitații Christie’s estimează că „Oul de Iarnă” din 1913 va atinge „peste” 20 de milioane de lire sterline (26 de milioane de dolari) la Londra, luna viitoare. Dacă acest preț va fi atins, obiectul de artă de 112 ani va stabili un nou record de licitație pentru un ou Fabergé.
Dincolo de jocul cererii și ofertei, Christie’s susține că această estimare astronomică reflectă calitățile artistice unice ale piesei de tezaur. Realizat dintr-un bloc de cuarț transparent, oul arată ca și cum ar fi fost sculptat din gheață și pudrat cu brumă. Fulgi de zăpadă gravați sclipesc în diamante tăiate în rozetă, iar platina pare să curgă pe soclu ca și cum s-ar topi sub soarele de primăvară.
McCarthy, care a fost curator la expoziția „Fabergé in London: Romance to Revolution” din 2021, la Victoria & Albert Museum, spune că Oul de Iarnă este „cel mai important dintre toate, probabil cea mai emblematică operă de artă rusească realizată vreodată.” „Este ca și cum ai ține un bulgăre de gheață în palmă”, spune McCarthy. „E ca o alchimie inversă: transformi materiale prețioase într-o clipă de natură.”
Ca toate Ouăle Imperiale, și acesta se deschide pentru a dezvălui o „surpriză”: un coș suspendat, plin cu anemone de pădure. De regulă printre primele flori care răsar după iarna aspră a Rusiei, petalele lor minuscule sunt sculptate din cuarț alb și așezate pe tulpini cu granate verde-intens.
Șefa departamentului Fabergé și artă rusească de la Christie’s, Margo Oganesian, a descris oul ca fiind „cel mai spectaculos, artistic inventiv și neobișnuit” dintre cele 50 de Ouă Imperiale.
Nicolae al II-lea a plătit 24.600 de ruble pentru Oul de Iarnă, al treilea cel mai mare preț perceput vreodată de Fabergé pentru o lucrare.
Prețul Oului de Iarnă avea legătură nu cu materialele din care a fost sculptat, ci cu măiestria necesară pentru a le transforma în zăpadă și gheață. Cuarțul transparent, cunoscut și ca „cristal de stâncă”, nu este, în sine, cel mai rar sau cel mai scump mineral, dar este extrem de casant și dificil de prelucrat. „Valoarea vine exclusiv din expresia artistică și felul în care sunt folosite cele 4.500 de diamante pentru a crea această iluzie de brumă.”, explică McCarthy
Povestea „Oului de Iarnă” Fabergé
Nicolae al II-lea a comandat Oul de Iarnă drept cadou pentru mama sa, împărăteasa Maria Feodorovna, care primise anual câte un ou de la soțul ei (și tatăl lui Nicolae), Alexandru al III-lea, până la moartea acestuia, în 1894. Realizarea ouălor dura aproape un an, iar comenzile erau date la scurt timp după ce ultimul era livrat. Țarul nu i-a dat niciodată lui Fabergé instrucțiuni sau idei precise, poate pentru că și lui îi plăcea să fie surprins.
Cu paleta sa cromatică sobră și mecanismul interior simplu, „Oul de Iarnă” nu era, la vremea lui, o creație Fabergé tipic ostentativă și împodobită cu pietre prețioase. Această diferență este, astăzi, un argument de vânzare, spune Oganesian. „Majoritatea ouălor se bazează pe stiluri istorice, Rococo sau Neoclasicism, dar „Oul de Iarnă” este un obiect cu un stil al lui propriu”, explică ea.
În mod neobișnuit pentru Rusia patriarhală, designul i-ar aparține unei femei, una din meșterele din atelierul lui Fabergé, Alma Pihl. Potrivit poveștilor, Pihl a avut ideea privind pe pe fereastră în timp ce lucra. A văzut cristale de gheață formându-se pe geam și s-a întrebat cum le-ar putea reproduce aspectul în bijuterii.
Primul Război Mondial a izbucnit la un an după ce oul i-a fost livrat lui Nicolae al II-lea, care a fost înlăturat de la putere de bolșevici înainte de încheierea conflictului.
Noul stat sovietic a vândut rapid multe dintre comorile imperiului pentru a strânge fonduri, adesea sub valoarea pieței.
Oul de Iarnă s-a numărat printre aceste obiecte, fiind cumpărat de Wartski la sfârșitul anilor 1920 sau începutul anilor 1930, pentru doar 450 de lire sterline (echivalentul a aproximativ 30.000 de dolari în banii de azi).
Ulterior, a trecut prin mai multe colecții private britanice. La un moment dat, în 1975, a dispărut. „Oul de Iarnă” a reapărut în 1994 și a fost oferit în scurt timp la licitație la Christie’s, în Geneva, unde a obținut peste 7,2 milioane de franci elvețieni (5,6 milioane de dolari la acea vreme) și a stabilit un nou record pentru un ou Fabergé vândut la licitație.
Opt ani mai târziu, la o licitație organizată la New York, oul și-a doborât propriul record, prețul urcând la 9,6 milioane de dolari. Christie’s nu a dezvăluit niciodată identitatea cumpărătorului, dar a confirmat pentru CNN că „nobilul” care a achiziționat piesa în 2002 este cel care o scoate din nou la vânzare luna viitoare.