Deșertul Thar, cunoscut și ca Marele Deșert Indian, a devenit cu 38% mai verde în ultimii 20 de ani, potrivit unui nou studiu publicat în revista Cell Reports Sustainability. Transformarea spectaculoasă este rezultatul combinat al schimbărilor climatice și al extinderii agriculturii și zonelor urbane în regiune, scrie Live Science.
Studiul, realizat de cercetători de la Institutul Indian de Tehnologie din Gandhinagar, a analizat imagini satelitare din perioada 2001–2023. Acestea arată o creștere vizibilă a vegetației în zonă, confirmând că Thar devine tot mai puțin arid.
„Disponibilitatea crescută a apei și energiei a dus la extinderea zonelor agricole și urbane, cu o creștere considerabilă a producției agricole în regiune. Nu există alt deșert în lume care să fi înregistrat simultan o creștere a urbanizării, agriculturii și precipitațiilor în această perioadă”, a declarat Vimal Mishra, coautor al studiului.
Cel mai populat deșert din lume a înverzit
Tharul se întinde pe aproximativ 200.000 km² în nord-vestul Indiei și sud-estul Pakistanului, și este cel mai populat deșert din lume, cu peste 16 milioane de locuitori. În timp ce alte regiuni aride se confruntă cu secete tot mai severe, Thar devine un centru al dezvoltării urbane și agricole.
Studiul identifică două motive principale pentru această înverzire:
- O creștere de 64% a precipitațiilor în timpul musonului de vară
- Dezvoltarea infrastructurii de irigații, care aduce apa freatică la suprafață și în afara sezonului ploios.
› Vezi galeria foto ‹
Deși transformarea oferă perspective promițătoare pentru securitatea alimentară și dezvoltarea economică a regiunii, ea vine și cu riscuri. Cercetătorii avertizează că: temperaturile mai ridicate pot afecta sănătatea celor 16 milioane de locuitori, exploatarea excesivă a apelor subterane poate duce la epuizarea resurselor, iar creșterea precipitațiilor ar putea însemna și inundații mai frecvente, din cauza fenomenelor meteorologice extreme.
Pentru a face față acestor provocări, autorii studiului propun gestionarea durabilă a resurselor de apă, cultivarea unor plante rezistente la secetă, adaptarea la valurile de căldură tot mai intense, investiții în surse de energie regenerabilă.
Totodată, cercetătorii subliniază că extinderea zonelor verzi nu trebuie să pună în pericol biodiversitatea specifică deșertului și nici stilurile tradiționale de viață, cum ar fi agricultura nomadă. Un alt studiu sugerează că înverzirea ar putea continua până la finalul secolului XXI, ceea ce ar transforma semnificativ acest ecosistem unic.
Ştiri video recomandate
