Modul de viață cu care s-au obișnuit europenii este pus în pericol de criza climatică, potrivit unui raport întocmit de Agenția Europeană de Mediu. Degradarea mediului subminează ecosistemele care susțin economia Europei, avertizează oficialii UE și atrag atenția că este imperios ca măsurile anti-poluare să continue. Cea mai mare problemă identificată în raport - o piedică majoră în combaterea crizei climatice - rămâne supraconsumul.
Continentul a făcut „progrese importante” în reducerea poluării care supraîncălzește planeta, potrivit Agenției Europene de Mediu, dar dispariția faunei sălbatice și prăbușirea climei distrug ecosistemele care susțin economia.
În cea de-a șaptea ediție a acestui raport, care este publicat din cinci în cinci ani începând cu anul 1995, a descoperit:
- Peste 80% dintre habitatele protejate sunt într-o stare proastă sau foarte proastă, iar tiparele „nesustenabile” de consum și producție alimentează pierderea biodiversității;
- „Rezerva de carbon” a Uniunii Europene scăzut cu aproximativ 30% într-un deceniu, pe fondul exploatării forestiere, incendiilor și dăunătorilor care afectează pădurile;
- Emisiile din transport și alimentație au rămas la fel din 2005, în ciuda progreselor din alte sectoare;
- Statele membre nu s-au adaptat la fenomenele meteo extreme în ritmul în care a crescut nivelul riscului;
- Stresul hidric afectează deja unul din trei europeni și se va agrava odată cu schimbările climatice;
„Ne chinuim să ne atingem țintele pentru 2030 în multe domenii. Acest lucru pune, în esență, în pericol prosperitatea viitoare, competitivitatea și calitatea vieții europenilor”, a declarat Leena Ylä-Mononen, directorul executiv al agenției.
Avertismentul vine într-un context în care regulile de mediu sunt relaxate, pe măsură ce partidele de extremă dreaptă, care neagă știința schimbărilor climatice, câștigă teren pe continent. SUA au pus, de asemenea, presiune pe liderii UE să cumpere combustibili fosili și să renunțe la standardele de poluare care afectează bunurile importate.
Într-un discurs susținut la ONU miercurea trecută, Donald Trump a afirmat, fără dovezi, că multe țări europene se află „pe marginea distrugerii din cauza agendei privind energia verde”. Președintele SUA a dat vina pe scăderea de 37% a emisiilor UE din 1990 încoace pentru pierderea locurilor de muncă și închiderea fabricilor.
Comisarii europeni pledează pentru menținerea politicilor de mediu
Cei trei cei mai importanți oficiali UE responsabili de politica de mediu – Teresa Ribera, Jessika Roswall și Wopke Hoekstra – au folosit concluziile raportului pentru a pleda în favoarea continuării acțiunii climatice și au avertizat împotriva perceperii acesteia ca pe o povară financiară.
„Costurile inacțiunii sunt enorme, iar schimbările climatice reprezintă o amenințare directă la adresa competitivității noastre. Menținerea direcției este esențială pentru protejarea economiei noastre”, a spus Hoekstra, comisarul european pentru climă.
Ribera, responsabilă cu competiția și tranziția verde, a declarat: „Amânarea sau întârzierea țintelor climatice nu ar face decât să crească costurile, să adâncească inegalitățile și să ne slăbească reziliența.”
„Adevărata problemă este consumul nostru”
Raportul oferă cea mai cuprinzătoare imagine de până acum asupra mediului din Europa, deși procesele de verificare îndelungate fac ca cele mai recente date pentru unele probleme să dateze chiar din 2021.
S-a constatat că doar două dintre cele 22 de obiective politice specifice pentru 2030 – emisiile de gaze cu efect de seră și substanțele care distrug stratul de ozon – sunt „în mare parte pe drumul cel bun”. Nouă sunt „în mare parte în afara direcției”, iar restul prezintă tendințe mixte.
Starea mediului natural a fost considerată deosebit de îngrijorătoare, întrucât UE nu și-a atins obiectivul de a opri și inversa pierderea biodiversității până în 2020 și niciun indicator de biodiversitate nu este pe cale să atingă țintele pentru 2030. Una dintre puținele tendințe pozitive a fost extinderea ariilor protejate, care au ajuns în 2022 la 26,1% din suprafața de uscat și 12,3% din cea marină.
Progresele către o economie circulară au fost, de asemenea, slabe. Cererea de materiale acoperită prin reciclare a crescut doar ușor – de la 10,7% în 2010 la 11,8% în 2023.
„Adevărata problemă este consumul nostru. Nivelurile noastre de consum sunt mult, mult, mult prea ridicate”, a spus Tobias Lung, coautor al raportului.
Liderii UE și-au mutat atenția, în ultimul an, de la acțiunea climatică către competitivitatea economică, slăbind politicile verzi ca parte a unei inițiative de „simplificare” pe care militanții au numit-o dereglamentare.
Comisia susține că își păstrează agenda verde, dar oferă flexibilitate sectoarelor industriale care consideră regulile împovărătoare, precum și statelor membre care contestă ritmul tranziției.
Ylä-Mononen a subliniat îmbunătățirea calității aerului din Europa, care a dus la înjumătățirea deceselor premature cauzate de particulele fine din 2005 încoace. „Salvăm vieți omenești datorită acestor acțiuni, Este un argument clar pentru a continua”, a spus ea.