Preşedintele Traian Băsescu a vorbit, joi, la postul public de televiziune, despre discuţiile şi deciziile luate în Consiliul European de miercuri, printre care restructurarea datoriilor Greciei şi capitalizarea băncilor europene.
Mai mult decât atât, şeful statului a încercat să expună perspectivele economice ale României, derivate din situaţia actuală din Europa
Principalele declaraţii ale şefului statului:
Despre deciziile CE şi situaţia din Grecia:
- Nu există ştergere de datorii, ci o restructurare a datoriilor, care permite Greciei să-şi continue programul de realizare a echilibrelor macroeconomice. Grecia are acum şansa redresării prin efort propriu
- Este clar că soluţia pentru Grecia a fost găsită în primul rând datorită băncilor, care au acceptat o implicare a sectorului privat mult mai mult decât ar fi dorit acum o lună.
- Băncile acceptaseră restructurarea a 40% din datoria băncilor, peste noapte s-a ajuns la 50%, doamna Merkel şi-ar fi dorit 60%. Ea a fost prima care a spus că trebuie implicat şi sectorul privat. Oricum Germania e cel mai mare plătitor.
- Datoriile scadente pe care le avea Grecia în perioada următoare au suferit două operaţiuni: una, datoriile imediate se ridicau la circa 100 de miliarde de euro, ele vor fi reeşalonate pentru 20 de ani, 15 ani, nu ştiu, nu la dobânda care este percepută Greciei, ci la dobânda zonei euro, care este 1,5 procente, nu 15 cât este perceput euro.
- Grecia nu e iertată, ci ajutată. Este clar că nu este o soluţie morală, dar ce este moral în faţa unei crize, decât să produci un dezastru al zonei euro şi al întregii Europe. Ne-ar afecta şi pe noi, economia noastră ar fi foarte afectată dacă se produce derapajul Greciei.
- Băncile vor încerca să-şi recupereze parte din pierdere. De aceea una din măsuri este capitalizarea băncilor, vorbim de 109 miliarde de euro, băncile care au avut un număr mai mare de obligaţiuni de stat greceşti scadente acum vor apela la aceşti bani.
- Nu exclud posibilitatea că băncile aflate în această situaţie să încerce o luptă şi în zona dobânzilor. Eu m-am temut de reducerea masivă a fluxurilor de capital spre piaţa românească.
Despre situaţia economică a României acum şi în viitor:
- BNR exercită o supraveghere a băncilor greceşti din România, nu sunt semnale că s-ar fi produs retrageri masive de capital. Nouă ne-a fost teamă de o eventuală evoluţie negativă şi am dorit să ne asigurăm într-un fel sau altul.
- Am stabilit că nu se va merge pe reduceri de pensii sau pe reduceri de salarii anul viitor. Dacă vor fi reduceri, vor fi în zone care pot suporta aceste reduceri.
- Dacă am ţine-o înainte pe criteriul de la Maastricht, în anul 2015 am ajunge să împrumutăm cam valoarea unui buget de stat. Nu-i joacă. Anul acesta împrumuturile noastre pentru acoperirea deficitelor şi pentru rostogolirea datoriilor sunt de 13,2 miliarde de euro.
- Deficitul va fi de1,9 pe cash sau 2,4 pe ESA. Este o falsă impresie ca împrumutând mai mult, adică un deficit mai mare, poţi cheltuie mai mult.
- Peste un număr de ani ajungem unde e Grecia. Şi de asta presez. Ne scrie 3 deficit, dar 3 înseamnă să împrumutăm de pe piaţă peste 16 miliarde de pe piaţă. Noi trebuie să tindem să avem excedent în bugetul de stat la finele anului. Începând din 2009 datoria creşte accelerat.
- Sunt un adept al privatizărilor, dar nu un adept al datului gratis. De aceea, opţiunea mea a fost management privat, care întâi să-mi facă societatea privatizabilă şi să o pot vinde la momentul potrivit.
- Legislaţia existentă face ca numărul de salariaţi de la stat să se reducă cu 5.000. DIn ianuarie până acum, pe legislaţia existentă nu a existat lună cu o reducere mai mică de 5.000. Ca să poţi angaja un om nou în sistem, trebuie să plece şapte. Asta e media pe tot ansamblul bugetar
- Dacă se va putea, se va plăti (indexarea pensiilor cu rata inflaţiei). Din câte ştiu de la Guvern, nu se vor putea plăti indexări de la 1 ianuarie, iar dacă vor începe procesele, judecătorii să spună şi de unde. Nimeni nu-şi poate permite să ducă ţara asta în dezastru.
- Numai din hotărâri judecătoreşti, în momentul de faţă sunt cumulate 9 miliarde de lei plăţi. Vreţi să-mi spuneţi cine este responsabil de executarea bugetului de stat? Magistraţii, Guvernul, Parlamentul?
CITEŞTE ŞI BĂSESCU: SUNT UN ADEPT AL PRIVATIZĂRILOR, NU AL DATULUI GRATIS
Despre evaziunea fiscală şi reducereea CAS-ului:
- Îi văd cu ochii umezi pe unii aşa-zişi analişti economici, acum li s-a căşunat că CAS-ul e prea mare. Dar putem compensa acolo unde avem taxe foarte mici, pe proprietate, ridicăm cota unică.
- Eu nu spun că nu avem evaziune fiscală. Sigur că faci 44% din colectare din PIB daca ai impozitul pe venit de 30%. Dacă domnul preşedinte al Consilului Fiscal vrea asta,facem cota unica la 24% să vedeţi cum ne cresc veniturile. În medie, fiscalitatea din România e una din cele mai scăzute din UE.
Despre scrisoarea către Parlament şi "compromiterea instituţiei"
- Reacţia Parlamentului la modernizare este pasivă. Şi atunci n-au de ce să se supere dacă anumite legi vor fi adoptate prin asumarea răspunderii.
- Senatul în ansamblul lui s-a compromis de la preşedinte de la senator. Să refuzi să adopti legea privind mecansimul de promovare a magistraţilor de la ÎCCJ e descalificant.
- Când este vorba de renunţarea la un sistem arbitrar la Înalta Curte, iar Senatul nu vrea, este compromis, de la preşedinte al Senatului la fiecare senator
- Nu mai am ce să fac decât sâ concluzionez că nu ne putem pune nadejdea în Parlament care să continue procesele de modernizare.
