După scandalul provocat de plecarea lui Sorin Grindeanu de la Congresul UDMR, Kelemen Hunor a explicat la Antena 3 CNN că imnul secuiesc nu are conotații politice, ci culturale. „Face parte din moștenirea noastră, din patrimoniul nostru comun”, a spus liderul UDMR, care a descris reacțiile din ultimele zile drept „o furtună într-un pahar cu apă”.
Oana Zamfir: Vreau să lămurim chestiunea care a ținut afișul unor zile întregi, cea legată de plecarea lui Sorin Grindeanu de la congresul UDMR în momentul în care a fost intonat imnul Ținutului Secuiesc și, mai ales, controversa a fost legată de decizia premierului Bolojan de a rămâne. Și o să vă întreb așa: de ce există acest moment permanent? De ce insistați cu imnul Ținutului Secuiesc? Nu este el un simbol al luptei împotriva așa-zisei represiuni românești? Așa s-a discutat în aceste zile în Transilvania. Nu vorbește el despre apartenența Ardealului la Ungaria? Mai este loc de un astfel de simbol în zilele noastre?
Kelemen Hunor: Nu este imnul Ținutului Secuiesc, este imnul secuiesc, așa se numește, pe de o parte. Pe de altă parte, face parte din moștenirea noastră culturală, patrimul nostru cultural. România, de 107 ani, are și această comunitate pe teritoriul României de azi: comunitatea maghiară; comunitatea maghiară care plătește taxe, care respectă legile, care este loială statului român și care creează valori economice și culturale. Și are și un patrimoniu. Și face parte din patrimoniu. Dacă ai această comunitate, ai și acest patrimoniu. Nu se poate să mergi și să spui că ești bogat, că ai minorități etnice, dar să nu accepți patrimoniul lor. Nu este împotriva statului român, nu este împotriva românilor, nu este împotriva nimănui. Face parte din acest bagaj.
Oana Zamfir: „Să nu pierdem Ardealul” este un mesaj secesionist sau nu?
Kelemen Hunor: Dar de ce să fie secesionist? Este un cântec care face parte din moștenirea culturală. Acest imn s-a cântat și acum doi ani, erau acolo Ciucă și Ciolacu. Nu i s-a întâmplat nimic, nici unuia, nicio altuia. La Timișoara era și Fritz, că era primar și era invitat. S-a cântat și acum 4 ani. Se cântă de 35 de ani. S-a cântat și înainte de 89, cu toate represiunile lui Ceaușescu, nu a dispărut nici în dictatura comunistă. Nu va dispărea nici în această perioadă de libertate. Așa trebuie să vedeți acest imn, ca parte a patrimoniul nostru cultural.
Toată lumea știa că va fi dat, știa și Grindeanu, știa toată lumea că era desfășurătorul dat, era discutat cu protocolul cu mult înainte.
Și premierul, din respect față de comunitate, nu trebuie să fie de acord neapărat cu fiecare element identitar, dar din respect a rămas, a și spus el. Deci, din acest punct de vedere, iarăși este o furtună într-un pahar de apă, că nu e prima dată, nu e ultima dată, e de 35 de ani. Și încă ceva: este și poporul tău, Sorin Grindeanu. Este și poporul tău, Nicușor Dan, este și poporul tău, Ilie Bolojan și fiecare lider politic, vrei nu vrei, cu contribuția lor, cu contribuția noastră, acest patrimoniu cultural rămâne aici.
Un moment tensionat a avut loc, vineri, la Congresul UDMR din Cluj-Napoca, la care a participat și premierul ungar, Viktor Orban.
În deschiderea evenimentului politic, a fost intonat imnul României, a urmat apoi imnul Ungariei și cel al Ținutului Secuiesc. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a părăsit sala când a început acest ultim imn, în timp ce ceilalți invitați au rămas în picioare până la final.
Șeful PSD a revenit ulterior în sală și a susținut un discurs în care i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul acordat României pentru aderarea la Spațiul Schengen.
Ştiri video recomandate
