Ilie Bolojan, atac dur la Grindeanu: Eu pot să plec mâine. PSD să depună moțiune și să facă guvern cu AUR

Premierul Ilie Bolojan a făcut primele declarații, în exclusivitate la Antena 3 CNN, după decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor speciale. 

Iată principalele declarații: 

Reforma pensiilor magistraților: „De la data solicitării avizului, 22 august, până la finalul lunii când Guvernul și-a angajat răspunderea nu am avut niciun răspuns, 9,10 zile. Dar CSM s-a întâlnit în acest timp, a avut o ședință, ar fi putut să dea un răspuns de orice fel, a convocat adunări generale, a făcut consultări publice.

Am avut două ședințe de guvern în care s-a discutat acest proiect. Inițial, când l-am depus la Parlament și apoi când am analizat propunerile venite din Parlament. La fiecare proiect de hotărâre eu întreb dacă mai sunt observații, propuneri, și nimeni nimic. Cu toți miniștrii la masă nu a fost niciun fel de problemă.

Imediat ce CCR își va motiva această decizie trebuie reluată imediat procedura, respectat acel termen în așa fel încât să fim în situația în care să facem o lege.” 

Atacurile din partea PSD: „ Eu pot să plec mâine, dar să mi să spună care sunt soluțiile geniale care corectează aceste lucruri și nu deranjează pe nimeni. În condițiile în care orice partid consideră ca Guvernul nu își face datoria are posibilitatea să depună moțiune de cenzură și să facă o majoritate în Parlament cu AUR, cu cine se poate, ca Guvernul să plece. Nu e o problemă. Dacă noi nu putem să ne respectăm între noi e greu de presupus că am putea câștiga încrederea cetățenilor.”

Despre datoriile României: „Poate să fie Bolojan premier sau nu, nu e o problemă. Toți suntem trecători. Dar trebuie să dăm răspuns la problemele acestea pe care le are România. De aceste probleme nu putem fugi, să ne înțelegem foarte bine.

Noi, lumea politică, trebuie să înțelegem că nu mai merge cum a mers. Nu ține de un premier sau altul. Când nu mai ești pe această poziție e o ușurare. Va fi o ușurare, când, dacă suntem serioși, la finalul lui 2026, lucrurile se vor duce într-o direcție bună. Dar dacă nu suntem serioși bolovanul ăsta de credite și datorii vine peste noi indiferent cine va fi la guvernare. Dacă era totul perfect era înghesuială acum patru luni. Eu nu am o problemă să ies prost, dar să nu ies prost degeaba. 

Nu voi fi niciodată de acord să fac înțelegeri pe sprânceană pentru privilegii sau pentru alte lucruri.”

Explozia din Rahova: „ În afară de a pune presiune pe companii, pe toți cei implicați, autorități de reglementare, autorități locale, asociații de proprietari să-și respecte aceste responsabilități, trebuie să fim conștienți că asigurările locuințelor sunt un lucru vital în orice țară. Ani de zile nu ne-am asigurat locuințele. În primul rând noi trebuie să avem grijă de noi și apoi să avem pretenția de la Guvern. Nu poţi să ai pretenţii de la Guvern să plătească tot.

Dacă în urma anchetei și expertizei se va constata responsabilitatea Distrigaz, adică cauza exploziei e din afara blocului, atunci cu siguranță va avea o răspundere. Și supravegherea acestor companii trebuie făcută mult mai serios. Cei care controlează modul în care ei își respectă angajamentele trebuie să se asigure că respectă standardele de calitate"

Candidatul PNL la Primăria Capitalei: „Au fost trei colegi testaţi, cel mai bine clasat a fost Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, care va fi foarte probabil desemnat, săptămâna viitoare, candidatul PNL la Primăria Generală a Capitalei. Poţi să faci campanii fără să te înjuri ca la uşa cortului, cred că oamenii au nevoie de soluţii. Indiferent cine va câştiga... nu va fi un mandat uşor. Experienţa domnului Ciucu de la Sectorul 6 cred că poate fi pusă şi în serviciul Capitalei”

Despre război și armata voluntară: „Pur și simplu dintr-o conștiință de a te apăra, Armata a creat aceste mecanisme de a te apăra de voluntariat, care sunt și plătite și cred că e un mecanism bun pe care o să îl vedem anul viitor. Sper ca anul viitor primele generații să participe la această formare, astfel încât generații mai tinere să fie în rezerva Armatei Române. E o necesitate. Și polonezii fac asta. Dar asta nu înseamnă că ne ducem la război.”

Despre greșelile care au vulnerabilizat sectorul Energiei: „Pe partea de energie, am făcut câteva greșeli majore în acești ani. Am făcut eficiență energetică în unele case ale oamenilor, acordând vouchere și programe, dar nu am făcut eficient sistemul energetic național. Am făcut proiecte eronate: am proiectat la Craiova o centrală de peste 200 megawați deși nu e nevoie de o asemenea centrală. La licitație nu s-a prezentat nimeni, din cauza proiectării defectuoase. În tot timpul ăsta, trebuie să finanțăm pierderi de 50 de milioane de euro pe an ale acelei centrale. Nefăcând ce trebuie nu avem producție în bandă.”

Despre gap-ul de TVA și gemul bunicii: „Vă spun sincer că nu prea am făcut. Nu am mai avut timpul fizic, participam la borcane în copilărie și în adolescență când mama organiza altfel de activități. Dar în ultimii ani nu am mai participat. Nu a fost o declarație inspirată. Nu gemul de la bunica este problema, ci marea evaziune fiscală, funcționarea defectuoasă a unor structuri ale ANAF, legislația permisivă, astea sunt problemele. Și am văzut o îmbunătățire a activității ANAF, dar nu e suficient. Se vede în încasări, în publicarea datornicilor, în stabiliarea unor proceduri, închiderea portițelor pentru evaziune. Trebuie presiune constantă.” 

Interviul integral cu premierul poate fi urmărit aici: 

„Vă spun sincer că nu prea am făcut. Nu am mai avut timpul fizic, participam la borcane în copilărie și în adolescență când mama organiza altfel de activități. Dar în ultimii ani nu am mai participat. 

Nu a fost o declarație inspirată. Nu gemul de la bunica este problema, ci marea evaziune fiscală, funcționarea defectuoasă a unor structuri ale ANAF, legislația permisivă, astea sunt problemele. Și am văzut o îmbunătățire a activității ANAF, dar nu e suficient. Se vede în încasări, în publicarea datornicilor, în stabiliarea unor proceduri, închiderea portițelor pentru evaziune. Trebuie presiune constantă.” 

„Prin tot ceea ce am făcut în această perioadă, menținând contractele pe fonduri europene, găsind soluții ca proiectele care nu au mai fost finanțate prin PNR să fie transferate pe alte axe, prin programele pe care le dezvoltăm am reușit să menținem un volum important de investiții anul acesta și anul viitor în România.

Doar din acest program, PNRR; sunt 10 miliarde de euro care vor fi consumați anul viitor. Sunt proiecte foarte diferite, de la centrale pe gaz, autostrăzi, reabilitări de școli. Aceste proiecte europene au schimbat fața multor localități. 

Trebuie să lucrăm pe componenta de energie și să ne susținem industriile și capacitățile noastre care pot crește pot crește mai repede, acolo suntem competitivi sau avem deficite comerciale majore.

Prin susținerea investițiilor străine. O impozitare normală, impozitul de afaceri trebuie să fie mai mic ca să nu penalizeze investițiile”

„Campaniile de multă ori degenerează, eu sper într-o campanie civilizată, în așa fel încât lucrurile să se păstreze într-un climat normal. Iar susținătorii să-și susțină candidații așa cum consideră de cuviință”. 

„Acum aproximativ două luni am făcut un sondaj. Au fost trei colegi testați, cel mai bine clasat a fost Ciprian Ciucu, care cel mai probabil săptămâna viitoare va fi desemnat candidatul PNL la Primăria generală a Capitalei. Dânsul a fost cel mai bine clasat. 

În cântarul posturilor dificile din România, după poziția de premier, poziția de primar general al Capitalei e printre cele mai dificile. Are niște responsabilităţi destul de mari în sistemul de termoficare. Bugetul nu este foarte mare. Indiferent cine va câştiga Primăria Capitalei nu va avea o viaţă uşoară în anii următori"

Eu am susţinut organizarea acestor alegeri pentru că, pe de o parte, ţine de spiritul legii, în al doilea rând - este bine pentru orice localitate să aibă un om care are un mandat stabil pe post. Actualul primar interimar a făcut o treabă bună, dar întotdeauna un om ales legitim are o altă autoritate faţă de un primar interimar, cum e domnul Bujduveanu, care a avut o prestaţie foarte bună din punctul meu de vedere și a onorat acest interimar. 

Eu cred în înțelepciune. Poţi să faci campanii fără să te înjuri ca la uşa cortului, cred că oamenii au nevoie de soluţii. Indiferent cine va câştiga... nu va fi un mandat uşor. În mod evident, experienţa domnului Ciucu pe care a dovedit-o la Sectorul 6, unde a făcut lucruri foarte bune, cred că poate fi pusă şi în serviciul Capitalei”

„Așa este, în foarte multe zone aceste spații au fost abandonate, nu au mai fost îngrijite, iar menținerea lor într-o stare de funcționare este o necesitate. Atunci când se proiectează clădiri mari, când au loc dezvoltări de proiecte, conform prevederilor legeale, trebuie să existe astfel de spații ca să ne menținem o capacitate de adăpostire normală” 

„Lucrăm să ne facem achizițiile de tehnică militară în așa fel ăncât să avem o Armată dotată care se bazează pe o bună parte din armament pe producție internă în așa fel încât să ne facem apoi mentenanța la prețuri mai mici, în România, să avem un transfer de tenologie în economia românească. 

Am susținut legile Apărării. Ultimele două au fost săptămâna trecută în Parlament. Cred că domnul Vlad are dreptate, azi cei care am mai pus vreodată mâna pe armă avem peste 50 de ani. Pur și simplu dintr-o conștiință de a te apăra, Armata a creat aceste mecanisme de a te apăra de voluntariat, care sunt și plătite și cred că e un mecanism bun pe care o să îl vedem anul viitor. Sper ca anul viitor primele generații să participe la această formare, astfel încât generații mai tinere să fie în rezerva Armatei Române. E o necesitate. Și polonezii fac asta. Dar asta nu înseamnă că ne ducem la război” 

„La Radna, la Lipova, lângă Arad, pe Valea Mureșului. Cei care intrau la facultate la Timișoara erau distribuiți în zonă.

Eu nu am avut un șoc atât de mare pentru că am stat patru ani într-un internat la un liceu din Oradea unde aveam un program semi-militar, cu trezire dimineața, mâncat la ore fixe, învățat după-masa cu pedagog și eram cumva obșinuit cu regimul ăsta.

Dar era o armată destul de dură atunci, așa țin minte. Asta era perioadă, era și o forjare a ta ca tânăr să intri într-o anumită zonă de disciplină. Nu am amintiri deosebite, dar a fost o perioadă din viață și ne-a pregătit pentru viitor.

Așa erau vremurile. Și în primii ani de facultate mergeai la munci agricole câte o lună de zile”

„Știți cum e, dacă cineva nu are probleme trebuie să îi găsim oricum. Așa se poartă. Au fost niște articole legate de studiile mele, legate de faptul că am pierdut un an de zile între absolvirea liceului și primul an de facultate, legat de faptul că de ce am făcut trei ani de zile, deși scrie că am diplomă de absolvire. 

Adevărul este că în 1987 am terminat liceul, am dat în toamnă la Facultatea de Mecanică, Institutul Politehnic, am intrat. Și înainte de 89, cum știm cu toții, te ducea în armată. Am făcut armata și am început facultatea în 1988. Imediat după Revoluție, mi-am dat seama că ingineria are o problemă pentru că vedeam că se închid fabricile, se prăbușesc, și fratele meu, care e profesor de matematică, mi-a zis să fac și eu și am dat concurs în 1990, pentru că puteai să faci două facultăți în același timp și am terminat atât Construcții de Mașini, dar și asta de trei de ani zile. 

Au apărut tot felul de pseudoștiri. Mi-am publicat diplomele. Uneori și să îți faci școala la timp poate fi o circumstanță agravantă”.

„Responsabilitatea instituțiilor care trebuie să combată dezinformarea, aici e o responsabilitate partajată, și fiecare trebuie să facă mai mult. Asta e partea de combatere. Dar există o problemă importantă de care nu trebuie să fugim. 

Întotdeauna dezinformarea dă rezultate pe un teren fertil pentru asta. Problema de bază e că avem o încredere socială foarte scăzută, o bună parte din această încredere scăzută e generată de noi, cei din politică, și dacă noi nu luptăm fiecare pentru a recâștiga încrederea oamenilor, nu-i de mirare că cred tot ce și se spune și la un moment dat, furia lor că în loc să rezolvăm problema pensiilor, venim cu pseudosoluții, în loc să ținem starea stabilă din punct de vedere financiar venim cu tot felul de declarații și nu tratăm lucrurile serios. Aceasta a fost și cauza principală pentru votul care s-a dat anul trecut și anul aceste. Au fost voturi din furie, împotriva privilegiilor, a lipsei de performanță. 

Cu asta trebuie să luptăm, asta e problema de bază. Când o țară e stabilă economic, e stabilă pe încredere, dezinformarea nu are efecte, e ca un organism sănătos, vitaminizat, căruia răceala nu îi provoacă daune mare. Îți mai curge nasul, dar nu te duce la pat. Asta trebuie să facem și noi. Să luptăm pentru sănătate economică, pentru încredere, pentru responsabilitate. 

Altfel nu ne vor crede și să nu ne mirăm cu sau fără sprijin din afară ne vom trezi cu tot felul de soluții care nu pot produce miracole.”

„Exclus. România nu va genera situații care să ne atragă într-un război. Tot ceea ce face și a făcut România a fost să apere frontierele, să participe la apărarea europeană, să respecte parteneriatele strategice cu SUA, cu NATO, cu partenerii europeni și să încercăm ca lucrurile pe care ne-am angajat să le deținem pentru a ne asigura apărarea țării noastre pe teritoriul nostru să le achiziționăm, să ne facem aceste dotări. Asta face România. Nu provoacă.

Nu există niciun fel de intenție, cu toată zvonistica, de a genera războaie, de a trimite tineri în război. Nu există niciun temei real pentru aceste dezinformări.”

„Pachetul care plafonează indemnizațiile abia acum a intrat în vigoare și are efecte doar pentru viitor. Toate conducerile astea se bazează pe  contracte care sunt blindat încheiate. Și nu e problemă că cineva câștigă bine într-o companie, ci dacă face ceva ca să justifice acei bani. Dacă au pierderi ani de ani e anormal să existe stabilitate la conducerea acelor companii și bonusuri de performanță. Am folosit toate pârghiile pe care le-am avut. 

Și în ședința de azi de Guvern am atras atenție miniștrilor că nu voi aproba bugete de companii cu pierderi care nu au planuri de restructurare de reducere a pierderilor în buget, care să fie cuprinse în contractul de management. Ministrul de resort trebuie să ceară acest plan de reducere și ministerul de Finanțe nu avizează aceste bugete până nu vede planul. Orice economie care se face acolo înseamnă bani economisiți de stat. 

Avem o situație la Ministerul Transporturilor, în zona de CFR, unde, în fiecare an, îmi spun colegii cu experiență mai mare se întâmplă același lucruri: nu își prind în bugete suficienți bani pentru subvențiile pentru CFR Călători, CFR Călători nu plătește taxa de utilizare a infrastructurii la CFR Infrastructura și așa încep blocajele și generează presiune ca Guvernul să le mai dea niște bani. În fiecare an mai primeau câte un miliard”

„De acest tip de scenarii ne lovim periodic, dar adevărul este că, așa cum am mai spus de fiecare dată, avem o relație instituțională și în zonele în care avem responsabilități comune lucrăm împreună pentru a le pune în practică. Echipele de la Cotroceni și Palatul Victoria lucrăm pe programe importante împreună, cum este SAFE, Apărare Națională, avem în acest moment negocieri importante în așa fel încât să selectăm proiectele pe care să le depunem în luna noiembrie la CE pentru a accesa aceste fonduri. Ea are o miză nu doar pe apărare, ci și bugetară”

„Nu am discutat și nu am negociat pe tema asta. E prerogativa președintelui României pentru conducerea acestor instituții, iar Parlamentul aprobă propunerile președintelui. Sunt convis că domnul președinte atunci când va considera de cuviință să vină cu aceste propuneri, se va asigura că există o majoritate parlamentară să le aprobe, în așa fel încât să existe și la aceste instituții o conducere stabilă”

„Dacă în urma anchetei și expertizei se va constata responsabilitatea Distrigaz, adică cauza exploziei e din afara blocului, atunci cu siguranță va avea o răspundere. Și supravegherea acestor companii trebuie făcută mult mai serios. Cei care controlează modul în care ei își respectă angajamentele trebuie să se asigure că respectă standardele de calitate”

„Încă o dată transmit condoleanțe familiilor care au avut decedați și tuturor celor care și-au pierdut agoniseala de-o viață. 

Căutăm o soluție și astăzi pe legislația actuală, răspunsul instituțional al statului de sprijin poate fi doar prin ajutoare de urgență și pentru a da altfel de ajutoare, pe care Primăria Generală e dispusă să le dea și Guvernul,  e nevoie să modificăm legislația.

Aici e o situația aparte și din păcate e recurentă. Apare aproape anual. Unul dintre minusurile pe care le avem, asta e o problemă foarte importantă, e mentenanța sistemelor, întreținerea, verificarea de calitate la timp, de la infrastructura de poduri și până la instalația de gaz, trebuie să recunoaștem că avem mari deficiențe atât datorate operatorilor din acest sector, dar mai ales moștenite.

Într-un bloc, foarte mulți oameni din păcate funcționează în Asociații de proprietari, în care oamenii se îngrijesc strict de apartamentul lor, dar casa scării, instalațiile de gaz, centralelor nu li se face mentenanța, firmele nu mai au angajați de calitate, pe acest fond se întâmplă tragedii. Ar fi hazardat să spun că vom lua măsuri de pe-o zi pe alta pentru lucruri care au nevoie de schimbări de mentalități, de sisteme. 

În afară de a pune presiune pe companii, pe toți cei implicați, autorități de reglementare, autorități locale, asociații de proprietari să-și respecte aceste responsabilități, trebuie să fim conștienți că asigurările locuințelor sunt un lucru vital în orice țară. Ani de zile nu ne-am asigurat locuințele. 

Sunt două tipuri. Cele care îți asigură din toate punctele de vedere locuință. Discutam cu o colegă care plătește la un apartament de 3 camere circa 35-40 de lei pe lună asigurarea integrală. O sumă rezonabilă și orice ce se întâmplă ai o asigurare că o companie de asigurări îți compensează într-o bună parte ce ai pierdut. 

Mai e asigurarea obligatorie, dar care pentru o situație cum a fost cea din Rahova nu e activă. Doar pentru tornadă, furtună și așa mai departe. 

Dacă nu înțelegem să facem acest lucru la nivelul țării, nu se strâng bani în acest fond, ca atunci când vine o furtună care face ravagii, ai o explozie, atunci există finanțare pe asta. 

La Broșteni, pentru prima dată banii de sprijin s-au dat după o anumită formulă pe care vrem să o operaționalizăm ca să fie valabilă în viitor. Ți-ai făcut asigurarea integrarea pe locuință, orice se întâmplă în afară ce îți dă asigurătorul, vine și Guvernul și îți plătește tot. În primul rând noi trebuie să avem grijă de noi și apoi să avem pretenția de la Guvern” 

„Salariul minim e un element de discuție în această perioadă. Miercuri am convocat Consiliul tripartit pentru a discuta acest aspect cu sindicatele și patronatele.

Anul viitor, în România, salariile în sectorul public sunt plafonate. În condițiile în care anumite salarii în sectorul public sau privat sunt calculate pe baza salariului minim, orice modificare are niște efecte care se bat cap în cap cu plafonarea.

Pe de altă parte, în condițiile în care aceste măsuri au avut efect contracționist și companiile au spații mai mici de mișcare și orice presiune suplimentară prin creșterea salariului minim care nu se bazează pe competivitate creează anumite probleme unor tipuri de afaceri, în anumite zone. În construcții sau IT nu are niciun efect. Dar la o fabrică de pantofi într-un județ mic, unde de acel cost depinde viabilitatea acelei afaceri, o majorare închide acea fabrică. Avem zeci de exemple. 

Eu nu zic că salariul minim în România e de natură a asigura un confort deosebit. Dar el are niște efecte. Am discutat în Coaliție și de comun acord, subliniez, am căzut cu toții de acord să încercăm să ținem salariul minim la același nivel, dacă salariile sunt plafonate.

România a transpus o directivă europeană care permite indexarea unui salariu minim care spune că se face la doi ani de zile. În România am transpus că se face anual, după anumiți indicatori. Dacă am modifica legislația în acord cu directiva europeană am respecta directiva. 

Trebuie să discutăm pe cinstite cu toate patronatele și sindicatele și să vedem dacă e posibilitatea de o creștere minimă a salariului minim.

Consultându-mă cu mai mulți economiști și mi-au spus că marja de creștere e foarte mică… dar trebuie să luăm niște decizii care nu ne fac rău economic. Dar această temă a fost discutată și a fost un acord de principiu pe această temă.”

„Taxele și impozitele nu se mai măresc. Acele măsuri au fost adoptate în pachetul al doilea, dar trebuie să ne reducem în continuare cheltuielile, nu avem altă posibilitate pentru că indiferent cine ajunge la guvernare va ajunge la noi creșteri de taxe și impozite. Nu ne mai permitem asta, trebuie să lucrăm la încasarea cheltuielor, să combatem evaziunea fiscală și să ducem mai mulți oameni în economie. De ce trebuie să stăm cu ajutorul de șomaj un an de zile? Când în majoritatea orașelor din România nu ai cu cine să lucrezi”

„Pe partea de energie, am făcut câteva greșeli majore în acești ani. Am făcut eficiență energetică în unele case ale oamenilor, acordând vouchere și programe, dar nu am făcut eficient sistemul energetic național.

Suntem în situația în care în anumite ore, la prânz, avem supraproducție și nu putem să facem stocare, iar seara, când nu avem producție suficientă cumpărăm la prețuri mari. Asta înseamnă să nu ai strategie, să ai patru ministere, fiecare cu programul lui, să nu ai coordonare, în care nu știe unul de altul. 

Apoi a fost problema de a face lucruri care nu sună bine. Nu le-am făcut. 

Prețul energiei se stabilește la nivelului prețului maxim din piață, iar prețul maxim datorită certificatelor de carbon și ineficienției în zona de cărbune, e prețul la cărbune, iar cel din eolian și nuclear vinde la prețuri foarte mari.

Am făcut proiecte eronate: am proiectat la Craiova o centrală de peste 200 megawați deși nu e nevoie de o asemenea centrală. La licitație nu s-a prezentat nimeni. Finanțăm pierderile. La Gorj, la fel. Nefăcând ce trebuie nu avem producție în bandă.

Ai 2-3 posibilități: să faci legi care sună bine dar care n-au aplicatibilitate practică sau să faci o lege cu aplicatibilitate, astfel încât centralele care sunt în diferite stadii să poată fi terminate, pentru că sunt sentințe judecătorești care te-au obligat să oprești lucrările, dar asta nu sunt ușor de rezolvat.

Zona de energie e strategică și securitatea noastră energetică e vitală.

Dacă suntem serioși și tratăm aceste probleme cu seriozitate, ar trebui ca anul viitor la jumătatea anului, ar trebui să vedem două grupuri importante pe gaz – unul privat și unul al Romgaz – funcționale” 

„Poate să fie Bolojan premier sau nu, nu e o problemă. Toți suntem trecători. Dar trebuie să dăm răspuns la problemele acestea pe care le are România. De aceste probleme nu putem fugi, să ne înțelegem foarte bine. Ca să ataci aceste probleme trebuie să ai forța și curajul să faci asta, iar cei care vor să le atace n-au decât să vină și să preia guvernarea, pentru că aceste probleme rămân. Dacă nu înțelegem că nu mai merge cum a mers, ca în loc să căutăm soluții, aceste lucruri nu pot fi corectate fără costuri. Înseamnă să deranjezi clientela politică, nu va mai merge cum a mers.

Noi, lumea politică, trebuie să înțelegem că nu mai merge cum a mers. Nu ține de un premier sau altul. Când nu mai ești pe această poziție e o ușurare. Va fi o ușurare, când, dacă suntem serioși la finalul lui 2026 lucrurile se vor duce într-o direcție bună. Dar dacă nu suntem serioși bolovanul ăsta de credite și datorii vine peste noi indiferent cine va fi la guvernare. Dacă era totul perfect era înghesuială acum patru luni. Eu nu am o problemă să ies prost, dar să nu ies prost degeaba. Eu nu jignesc pe nimeni, nu creez tensiuni pe gratis, dar acolo unde sunt absolut convins că fără niște măsuri nu se poate nu am cum să cedez, de paliative ne-am săturat.

Nu voi fi niciodată de acord să fac înțelegeri pe sprânceană pentru privilegii sau pentru alte lucruri.”

„Cât timp sunt în serviciul țării noastre, nu îmi bat joc de această țară. Eu voi face tot ce ține de mine, atât cât pot să fac ceva, pe de-o parte pentru a asigura stabilitate, pentru a face lucrurile care trebuie, trăcând peste obstacole, făcându-mă că nu aud ceea ce se întâmplă, dacă te iei după toate declarațiile nu ajungi nicăieri. Pot să înțeleg un context politic, pot să înțeleg foarte multe lucruri. Încerc să construim ceva, dacă nu vom face asta costurile pentru cetățeni vor fi mult mai rele”.  

„Există tipuri de ședință care funcționează bine și unele care nu funcționează bine și nu trebuie să fim ipocriți. La ședințele de Guvern lucrurile merg în bună regulă. Dacă ați fi văzut când am tras la aceeași căruță pentru că a trebuit să renegociem banii europeni pentru România pentru că nu ne-am respectat jaloanele, termenele, riscam să ni se suspende aceste fonduri și de trei luni renegociem aceste jaloane. Chiar ieri ministrul Energiei și ministrul Fondurilor Europene au colaborat pe un jalon foarte dificil. Deci se poate lucra cât timp tragem la aceeași căruță”

„Despre impozitul pentru mame. Noi am căzut cu toții de acord, în Coaliție, să reducem scutirile la plata CASS. Aveam 6,3 miliarde de oameni care plăteau și 16,5 miliarde așteptau beneficii. Nu plăteau prin tot felul de excepții. Știu că sunt nepopular, dar trebuie să spun niște adevăruri, România are una dintre cele mai lungi concedii de maternitate din Europa. Nu e o problemă, e foarte bine, trebuie să luăm măsuri să încurajăm rata natalității, trebuie să facem asta, dar atât cât ne putem permite. Doi ani de zile aveam o indemnizație reprezentând 85% din salariu, acum e 75%, în celelalte țări din Europa e sub 65%.

Noi ne împrumutăm de toți banii aceștia. Nu avem banii, dacă i-am avea eu cu inima deschisă aș da toate scutirile posibile. Dar nu mi se dau soluții. Totuși cum adunăm banii? Cum facem economie? Nu mai putem, vom ajunge într-un blocaj. Anul viitor, 3% din PIB-ul României sunt dobânzi pe care le plătim. Orice Guvern va fi, cel cu mână largă, care face și drege nu mai poate duce acest lucru, și atunci eu de exemplu am spus, am luat o decizie de bun acord, de ce o întoarcem acum? 

Sunt foarte multe lucruri într-o Coaliție cu care nu ai cum să fii de acord cu toate, dar trebuie să ajungi la o soluție. 

De exemplu, una dintre problemele noastre legate de atractivitatea investițiilor este legată de impozitul pe cifra de afaceri. Personal, am vrut să îl scot pentru investițiile mari, dar nu au fost de acord toți. Eu nu dau vina pe nimeni. Când ești într-o Coaliție trebuie să găsești un punct de acord” 

„Eu sunt născut într-un sat în Ardeal, eu am un disconfort personal să mă întâlnesc în seara asta cu dumneavoastră, să vă fac praf și pulbere și seara să ne întâlnim ca și cum nu s-ar fi întâmplat... e o chestiune de disconfort personal. Eu nu mă voi apuca, eu nu voi jigni nici pe cei din Opoziție, ați văzut, când m-au făcut praf în Parlament. Eu cred că trebuie să ne respectăm. ” 

„Datorită faptului că am cheltuit mai mult decât ne-am putut permite, am luat împrumuturi an de an în creștere, cei care ne acordau aceste împrumuturi își dădeau seama că România nu e administrată așa cum trebuie, ce s-a întâmplat? Ne-a scăzut ratingul de țară și ca efect ne-au crescut dobânzile. Când plătești dobânzi de 5,5% sau 7% pe an, în euro sau dolari, mai mult decât țările din regiune...

Ce trebuie să facem, trebuie să ne reducem împrumuturile pe care le luăm. Vom fi forțați să luăm împrumuturi în continuare, nu se poate opri de pe o zi pe alta. Noi cheltuim pe an aproximativ 150 de miliarde de lei în plus față de ceea ce ne putem permite, adică 30 de miliarde de euro. Fondul de salarii din România e cam de 150 de miliarde de lei. Fără împrumuturi nu am fi putut plăti salariile. Plătim dobânzi care se ridică la 55 de miliarde de lei. 11 miliarde de euro. E insuportabil.” 

„Au fost discuții, dar nu poți să ții cont de opinia ca pensia să fie cât salariul. Sunt lucruri inacceptabile. Am avut două ședințe de Guvern în care s-a discutat acest proiect. Când s-a depus la Parlament și când am analizat propunerile venite din Parlament. Eu la fiecare proiect întreb: sunt observații? mai sunt intervenții? Nimeni, nimic. Și atunci proiectul a fost validat. 

Cu toți miniștrii la masă, cu toată lumea, nu a fost niciun fel de problemă, există procese verbale. Credeți-mă că pot să discut orice fel de lucruri dar sunt niște probleme pe care nu le putem nega: deficitul foarte mare, această criză de încredere, uitați-vă unde am ajuns”. 

„În ceea ce privește dialogul și compromisurile când am inițiat acest proiect am avut o întâlnire cu CSM, când le-am prezentat că ne propunem să creștem vârsta de pensionare și să reducem pensiile la nivelul maxim european, ne-au zis că vrem să îi scoatem pe cei care au îndeplinit vârsta din sistem.

Păi cum? Au spus că dacă pensiile vor fi mai mici se vor pensiona. Am spus vom face o excepție și cei care aveți azi vârsta de pensionare și vreți să lucrați peste 50 de ani vom face o derogare și pe baza acestei discuții am făcut prima variantă a proiectului. Mi s-a părut un lucru foarte bun.

Pot negocia, dar nu pot fi de acord să negociez lucrurile care sunt elementare și de bun simț.”

„Acest proiect de lege era un cap de pod. Dacă nu corectăm asta, nu ai legitimitate să te duci în alte zone. În Ministerul de Interne avem peste 100.000 de oameni și aici pensionările sunt în jur de 50 de ani, dar avem oameni care stau în pază, în permanență. Una e să fii în brigada care restabilește ordinea și riști să ți se spargă capul, acolo trebuie să beneficiezi de o pensionare accelerată și alta e să stai în pază de dimineața până seara. Poți să stai până la 65 de ani.

Ce Guvern care nu poate corecta în această zonă poate reglementa în sistemele mai mari? E o problemă care interesează societatea, eu negociez orice, dar nu pot să trădez această societate, nu pot să îmi bat joc de omul ăla care merge la muncă de dimineața până seara. Nu mai e suportabil nici social, nici economic.”

„Imediat ce CCR își va motiva această decizie trebuie reluată imediat procedura, respectat acel termen în așa fel încât să fim în situația în care să facem o lege. Dar nu orice lege. De ce e important acest aspect? Ca țara asta să meargă bine, ca să avem mai mulți bani la buget, noi nu putem colecta mai mulți bani decât produc oamenii care lucrează. Noi suntem în Europa penultima țară ca număr de populație activă, angajată în economie.

Trebuie să limităm pensionările anticipate. Un Guvern care nu reușește să treacă această măsură, a fost strigător la cer, cu majorări de salarii în cascadă, s-au câștigat drepturi salariale de peste 2 miliarde de euro în procese. Drumul expres Arad-Oradea atâta costă. Ca să ne înțelegem. E nevoie de o lege de salarizare care să stabilizeze lucrurile în această zonă.”

„Referitor la aspectele de fond. Avem o criză bugetară, un deficit mare, dar și o criză de încredere majoră în instituții, în lumea politică, în justiție. De ce? Percepția cetățenilor e că unii sunt privilegiați în dauna majorității cetățenilor. Această componentă nu poate fi negată că e percepută ca un privilegiu nefundamentat. 

În toată Europa, magistrații ies la pensie la 65 de ani, unii peste, e anormal ca la noi să iasă la 48-50 de ani. E o aberație. E nesustenabil financiar. Primește pensie până la 75-77 de ani. 25 de ani mai mult decât lucrează primește pensie, care până acum câțiva ani de zile a fost mai mare decât salariul, până în 2020 când s-a limitat la ultimul venit obținut.

Acum, de câțiva ani de zile e cât ultimul salariu. În toată Europa, nicio pensie în sistemul judecătoresc nu depășește 70% din câștigurile din ultimii cinci ani. O pensie contributivă înseamnă între 50% din media ultimilor ani, 55-58% din media ultimilor ani.

Aceste standarde de bun simț la nivel european pentru mine au fost o bornă. Eu nu îmi bat joc de cetățeni”

„Pentru că niciodată până acum CCR nu a dat termene și pentru că am așteptat zece zile pentru un aviz consultativ, între data solicitării avizului și data adoptării a fost zece zile, CCR a setat acum acest termen, pe care noi îl vom respecta. Dar acest refuz arată că cel puțin 4 judecători au considerat că Guvernul a așteptat un timp rezonabil pentru un aviz consultativ”

„Nu pot explica în două, trei cuvinte, dar cred că din reacțiile pe care le-ați văzut pe perioada discuțiilor premergătoare angajării discuțiilor, din momentul în care Guvernul a început această procedură, v-ați dat seama că acest proiect nu mimează, e de fond. Altfel nu ai astfel de reacții. E de bună credință și am căutat să respectăm toate cerințele de cutumă și toate deciziile anterioare ale CCR. 

În ceea ce privește aspectul de formă, 5 din 9 judecători au considerat că Guvernul a respectat procedura prealabilă, adică să ceri un aviz care e consultativ de la CSM. În practica de până acum niciodată CCR nu a avut o decizie în care să impună un anumit termen pentru Guvern de așteptare. E un aviz consultativ, CSM poate să nu îți dea aviz, sau să îți dea unul favorabil sau nefavorabil. E o procedură de consultare. 

Noi am comunicat cu CSM, ÎCCJ, Parchetul General și am trimis un tabel comparativ în care arătam cum arată textul de lege actual și noul text, ni s-a dat un răspuns că nu se pronunță până nu au un proiect de lege.

ÎCCJ și Parchetul General ne-au spus că nu sunt de acord, dar au răspuns. Am demarat procedura standard și prin două adrese la două zile distanță am solicitat avizul CSM pe acest proiect. De la data solicitării avizului, 22 august, până la finalul lunii când Guvernul și-a angajat răspunderea nu am avut niciun răspuns, 9,10 zile. Dar CSM s-a întâlnit în acest timp, a avut o ședință, ar fi putut să dea un răspuns de orice fel, a convocat adunări generale, a făcut consultări publice.”

Premierul Ilie Bolojan este invitat joi la Antena 3 CNN, începând cu ora 21:00. Este prima dată când prim-ministrul va face declarații de la decizia Curții Constituționale de respingere a legii care tăia pensiile magistraților și majora vârsta de pensionare.

Ilie Bolojan a fost ținta atacurilor PSD de la anunțul CCR, care îl consideră direct responsabil de acest eșec. Mai mult, aceștia sunt revoltați că premierul a refuzat propunerea lor pentru un grup de lucru mixt care să vină cu o nouă lege și îl acuză că din „orgoliu” și pentru propria lui imagine se încăpățânează să gestioneze el singur această reformă promisă de Coaliția de guvernare. 

Judecătorii CCR au respins luni în totalitate legea care prevedea reforma pensiilor speciale. Potrivit surselor Antena 3 CNN, decizia a fost luată pe formă, din cauza lipsei avizului CSM. Votul în CCR a fost de 5/4 pentru admiterea sesizării instanței supreme, au declarat sursele. Surse citate de Antena 3 CNN afirmă că toți cei patru judecători CCR propuși de PSD au votat pentru declararea legii pensiilor magistraților drept neconstituțională. 

De asemenea, premierul este așteptat să vorbească pentru prima dată și despre explozia dintr-un bloc din Rahova, în urma căreia au murit trei oameni. Guvernul a anunțat că blocul va fi demolat și reconstruit pe banii statului, iar foștii proprietari vor deveni chiriași în locuințele nou construite. Decizia i-a indignat pe locatari.