Ilie Bolojan și Dragoș Anastasiu anunță reforma companiilor de stat: Vor fi mai puțini membri în CA, indemnizațiile vor fi plafonate

Întrebat ce se întâmplă cu indemnizațiile din consiliile de administrație (CA) care au fost deja majorate, vicepremierul a răspuns că acestea vor fi renegociate.

"Sunt anumite societăți care nu au încă bugetul aprobat. Ce a fost până acum va intra pe renegociere", a răspuns Anastasiu.

Totodată, activele nefolosite, cum ar fi terenurile sau clădirile lăsate în paragină, vor fi valorificare, potrivit vicepremierului. 

„Fiecare manager în parte va trebui să aibă o listă a activelor care nu aduc performanță sau profit companiei și să vină cu un plan pentru valorificarea lor,  fie că e teren, fie că e mașină. Le poate și vinde, pentru a aduce plus valoare companiei", a adăugat acesta.

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a fost întrebat despre posibila listare pe bursă a unor pachete de acțiuni din companiile care sunt pe profit. 

Acesta a precizat că măsura este chiar jalon în PNRR, și că pentru a evita ratarea obiectivului, România va trebui să  listeze cel puțin trei companii la bursă. 

"Dacă listăm companii neprofitabile, nu e foarte bine, ideal e să eficientizăm și să listăm companii când putem obține mai mulți bani", a spus vicepremierul.

"E o decizie politică, și una dintre variantele care pot fi luate pentru eficientizarea unor companii. Orice formă de redresare trebuie analizată. Acolo unde nu există interes strategic, companiile trebuie să se eficientizeze sau să iasă din circuit", a adăugat Anastasiu.

Întrebat dacă în perioada următoare, ne putem aștepta la un val de închideri de companii de stat, vicepremierul Dragoș Anastasiu a răspuns că fiecare companie trebuie privită separat și să aibă un plan de redresare.

"Tot ce spuneți, poate fi posibil. Orice poate fi în discuție. Orice formă de redresare trebuie luată în calcul. Acolo, unde e interes strategic pt statul roman, sa decidă statul, iar unde nu, sa decidă compania", a precizat acesta. 

 Întrebat despre acuzațiile făcute de liderul interimar al PSD,  Sorin Grindeanu, cu privire la faptul că că există un grup de lucru informal „de consilieri din privat”, „care face trafic de influență” la Guvern, vicepremierul a răspuns:

„Nu am niciun indiciu în acest sens. Fiecare a semnat o declarație de confidențialitate și că nu se află în conflict de interese".

Vicepremierul a continuat: "Nu s-a formalizat grupul de lucru, în afară de date publice de la ANAF și AMEPIP nu există niciun fel de alte date. Vor fi voluntari, neretribuiți, onorifici. Sunt persoane care au dovedit performanță, iar grupul e deschis oricui vrea să participe. Oamenii aceștia chiar vor să pună umărul". 

În ceea ce privește declarația lui Sorin Grindeanu, care a amenințat și cu plângeri penale, Dragoș Anastasiu a precizat că a lămurit lucrurile. „Nu mă simt vizat. Am vorbit cu domnul Grindeanu, mi-a explicat despre ce este vorba. Nu va fi cazul de plângere penală. Acest grup va fi oficializat când va fi definitivat.”

Vicepremierul a menționat și câteva nume ale experților care au sfătuit Guvernul: "Ne-am consultat cu extrem de mulți oameni, și din zona publică, și din zona privată. Au fost foarte mulți care au contribuit voluntar la demersul la înțelegere profundă a ceea ce se întâmplă și ceea ce avem de făcut. Am inițiat un demers de a strânge un grup de oameni într-un consiliu consultativ care rămâne oricum deschis oricăror propuneri care vin din afară. Pentru că au fost dezbateri sau întrebări, o să vreau să vă nominalizez câțiva dintre aceștia. Pentru că au fost discuții despre cine sunt acești oameni, vă dau câteva dintre nume, iar dacă există vreo suspiciune cu privire la oricare dintre acești oameni, vă rog să ni le dați, pentru că ce facem aici e total transparent. Câteva dintre nume: Speranța Munteanu, Mihaela Mitroi, Crenguța Leaua, Iancu Guda, Anca Grigorescu, sunt mai multe nume. O să vedeți transparent întreaga listă când o vom definitiva și o vom oficializa. În următoarele zile", a spus Anastasiu.

Companiile care sunt pe pierdere vor avea trei luni la dispoziție pentru a face o analiză, după care să înceapă demersurile pentru eficientizare, a spus vicepremierul. 

AMEPIP se va uita cu precădere la cele 315 companii de stat care au 96-97% din cifra de afaceri totală a companiilor de stat, a mai precizat acesta. 

"Ce trebuie să facem la AMEPIP - să finalizăm procesul de selecție, pentru că aici am fost avertizați de Comisia Europeană. Acesta trebuie să fie atât de profesionist, încât să nu mai aibă nimeni nimic de comentat", a mai spus Anastasiu.

"Despre măsurile propuse, trec prin câteva din ele. Repet, sunt propuneri: reducerea num[rului de membri din CA-uri și din Consiliile de Supraveghere. Ce propunem - la regiile autonome, de la 3-5 membri să mergem la 3 membri, la  companiile mari, de la 5-7 membri să avem 3-5 maxim", a declarat vicepremierul.

Totodată, se va reduce renumerația membrilor din CA-uri, dar și a directorilor generali, a mai spus Anastasiu.

Totodată, vor fi plafonate beneficiile. "Nu ne referim la mașină, laptop, telefon, ne referim la plata pentru cazare, sume oferite pentru plata electricității, pe care le plafonăm la maxim 10% din renumerația totală fixă", a explicat vicepremierul.

"Pentru funcționarii publici propunem ca să nu poată facă parte dintr-un singur CA, nu din două. Avem termen de perscripție pe care AMEPIP le pune, de la șase luni la un an. Mărim termenul de prescripție, adică nu se mai șterg greșelile atât de repede", a mai precizat Anastasiu.

"Ce se întâmplă cu CA-urile? În companiile locale 493 de poziții sunt provizori, asta este o problemă pentru statul român, pe care trebuie să o rezolvăm, pentru că avem jaloane în PNRR. Asta se întâmplă la 59 de companii. 309 poziții sunt permanente. Vorbim de companiile centrale. La cele locale, 493 d epoziții sunt provizorii și 1.919 sunt permanente", a spus vicepremierul.

"Ce se întâmplă cu recrutările? Știm că AMEPIP nu a putut să fie operaționalizat final pentru că nu a reușit să termine procesele de selecție. Acolo, Comisia Europeană ne-a spus că au existat interferențe. Va trebui să facem pași importanți în ceea ce privește selecțiile și recrutările, pentru ca trebui să fie transparență totală. Cei care fac selecția trebuie să fie persoane și firme cu experiență relevantă în a recruta oameni de acest calibru. Asta va duce la recâștigarea încrederii", a adăugat Anastasiu.

"Avem o problemă legată de performanță. Vă dau un sigur exemplu. Am luat niște aeroporturi și ne-am uitat la numărul de pasageri care trec prin acele aeroporturi prin Europa și am comparat cu România. Din această comparație vedem că la numărul pe care îl avem noi în România, în unele aeroporturi se poate cu mult mai puțin personal. La noi 1.400 de oameni, în alte părți, la același număr de pasageri, aeroport 780 de oameni. Asta e o chestiune care ține de performanță, nu numai ce se întâmplă la CA-uri", a mai spus vicepremierul.

"Ce se întâmplă cu cele 1.182 de companii locale? În jur de 300 nu au depus date financiare, deci nu știm despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri zero. Astea împreună dau 550 de companii despre care fie nu știm nimic, fie au venituri zero. În jur de 230 au pierdere și în jur de 600 au până la zece  angajați", a spus Anastasiu. 

"Vedem per total că avem o ineficiență destul de importantă aici, avem o polarizare importantă, 46% din profiturile lor reprezintă Hidroelectrica. Avem câteva companii care sunt foarte profitabille și foarte multe despre care nu avem cifre financiare la acest moment, fie au un profit mic, sau sunt pe pierdere".

"Începând de ieri, au început să curgă amenzile, vă spun că până acum AMEPIP nu a amendat aceste companii, dar acest lucru trebuie să se întâmple, pentru că dacă nu avem disciplină nu se face treabă", a mai spus vicepremierul.

"Am făcut pași în colectarea datelor și în transparentizarea lor. AMEPIP a centralizat date importante cu privire la companiile de stat, iar mâine sau poimâine cel târziu vor fi publicate”, a precizat Anastasiu. 

Potrivit lui Anastasiu, în vizorul AMEPIP sunt 1.326 de întreprinderi, dintre care 1.182 sunt la nivel local și 144 la nivel central.  

"Dacă triem și punem de-o parte toate companiile centrale și regiile autonome, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor. Din 256.000 de angajați pe care îi avem în toate întreprinderile pulice, 176.000 sunt în aceste 315 companii. Veniturile totale ale tuturor companiilor sunt de 127 de miliarde, în timp ce top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri, a spus Anastasiu. 

Aceste 315 companii primesc subvenții de 14 miliarde lei, iar profiturile sunt de 15 miliarde. "Dacă scădem subvențiile, vedem că rămâne aproape un miliard de lei", a spus Anastasiu.  Totdată, 266 de întreprinderi generează pierderi după ce primesc subvenție, a mai punctat vicepremierul, menționând Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm, CFR Marfă, Termoenergetica, Metrorex, Complex Energetic Valea Jiului. 

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că Guvernul urmează să adopte un memorandum privind eficientizarea companiilor de stat, care prevede formarea unui grup de lucru dedicat reformei. 

„Vorbim despre un memorandum care o să treacă trece prin Guvern zilele următoare, care are ca scop constituirea unui grup de lucru interministerial în vedeerea eficientizării întreprinderilor publice. Vrem să avem mai mulți bani la bugetul de stat, puține subvenții, o mai bună calitate a serviciilor, mai mulți bani la bugetul de stat. Așa cum gândește și orice companie privată", a spus Anastasiu.

 „Companiile de stat au un fel de guvernanță și au o instituție care s-a creat acum vreo doi ani, care urmărește performanța, monitorizează companiile de stat și are ca obiectiv să le facă mai eficiente. Fac precizarea de la bun început că orice fel de modificare va fi făcută cu Comisia Europeană și cu OECD, pentru că noi am trecut acolo câțiva pași, am obținut un certificat de bună purtare de la OECD pentru guvernanță corporativă, dar trecând și niște jaloane din PNRR care erau obligatorii. Îmn același timp, am rămas în urmă cu câteva alte jaloane, și asta ne-a adus o penalizare de 330 de milioane de euro, pe care, până la sfârșitul lui noiembrie, va trebui să o recuperăm", a mai declarat Anastasiu.

"Mai e un aspect care ține de indicatorii de performană. Acest aspect va fi revizuit de fiecare minister, în așa fel încât să se verifice dacă indicatorii care stau la baza conttactelor sunt relevanți sau sunt superficiali. Cu siguranță, în multe locuri, nu vor fi relevanți. În acest caz, există două direcții de acțiune - ori noi indicatori vor fi acceptați de către cei care conduc aceste companii, iar dacă nu vor accepta indicatorii, înseamnă că sunt niște probleme legate de profesionalismul acestor directori. Cei care nu vor accepta, să plece", a spus premierul Bolojan.

Potrivit premierului, AMEPIP trebuie întărit în așa fel încât la finalul verii, să existe o agenție operațională, nu doar pentru că există angajamentul prin PNRR, ci pentru că buna administrare a companiilor este o necesitate, pentru că fiecare leu câștigat este un plus pentru bugetul național.

Premierul Ilie Bolojan a început conferința de presă prin a explica faptul că reforma companiilor de stat este cea mai importantă componentă a pachetului doi de măsuri.

 "Gestionarea acestor companii are un impact economic important. Orice câștig în administrarea acestora este unul important pentru țara noastră și bugetul de stat. Asta înseamnă că orice reducere de subvenții de exemplu, este o economie în plus, orice creștere a calității serviciilor pe care le oferă cetățenilor este un plus, și orice control al cheltuielilor înseamnă o capacitate de investiții mai mare sau impozite care sunt încasate suplimentar la bugetul de stat", a declarat Ilie Bolojan.

"În primul rând, vorbim de asigurarea transparenței în gestionarea companiilor de stat. Am convenit ca în perioada următoare, toate ministerele vor publica date despre cine administrează aceste companii, ce câștiguri au, și toate datele economice care dau o imagine cât mai fidelă. Nu este o rușine pentru cei care le conduc, să fie aceste date publice", a explicat premierul.

"Un al doilea element ține de partea de management, care va fi rezolvat prin modificarea legislației în ceea ce privește reducerea unor membri dar și plafonarea unor câștiguri, pentru că avem o sitiație în care se abuzează de prevederi legale", a mai spus premierul, adăugând că nemulțumirea opiniei publice este de înțeles.

Biroul de presă al Guvenului a anunțat că prim-ministrul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu vor susține o conferință de presă marți, la ora 18, pe tema reformei companiilor de stat.

Marți, angajaţii CFR, Romsilva, minerii şi poliţiştii au protestat în Piaţa Victoriei, spunând că măsurile impuse de Executiv "amenință grav securitatea locurilor de muncă, nivelul de trai și funcționarea unor sectoare de activitate esențiale pentru economia națională". Sindicaliștii cer inclusiv o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan. 

Tot marți, PSD a anunțat măsurile  pe care le va propune în Coaliție pentru „pachetul fiscal 2”. Printre acestea se numără „taxarea marilor averi”, blocarea înstrăinării profiturilor în cazul corporațiilor multinaționale, impozitarea suplimentară cu 20% a veniturilor „nesimțite” din Consiliile de Administrație și creșterea amenzilor pentru munca la negru.

Bolojan a anunțat pe 11 iulie că cel de-al doilea pachet fiscal va cuprinde reforme în companiile de stat, ANAF, Sănătate, administrația publică, dar și în ceea ce privește pensiile magistraților.

Astfel, după măsuri de austeritate care au vizat salariații, pensionarii, mamele aflate în concediu de creștere a copilului, prim-ministrul are în plan reforma companiilor de stat.

Șeful Executivului a criticat dur risipa din companiile de stat și din spitale, dar și ineficiența ANAF în combaterea evaziunii fiscale. De altfel, el a acuzat că banii au fost rispit în mod intenționat prin acordarea unor salarii uriașe, măsluiri de procese verbale și decontări fictive. În ceea ce privește Fiscul, prim-ministrul a acuzat ANAF că a închis ochii la evaziune și chiar a protejat unele societăți. 

"De la pierderile pe care le au rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. O bună parte din activele acestor companii sunt mult sub potențialul pieței și mult sub ceea ce s-ar putea obține", a spus Bolojan pe 11 iulie.