"Creșterea vârstei de pensionare, înghețarea veniturilor – salarii, pensii , alocații, pe scurt #austeritate. Atât a mai rămas din poveștile cu investiții ”wow”, de zeci de miliarde de euro, promise prin PNRR, de președintele Iohannis și Guvernul Său de incapabili!
Sărăcirea românilor și scăderea nivelului lor de trai, sub forma așa-ziselor ”reforme” sunt singurele certitudini din planul pe care Guvernul de dreapta l-a trimis la Bruxelles.
RomâniiTrebuieSăȘtie că vom împrumuta 15 miliarde de euro doar pentru a hrăni prietenii, firmele de consultanță și membrii de partid care vor vota în congresele PNL și USR.
Dezvoltarea României, reducerea decalajelor, creșterea nivelului de trai al românilor, educația, sănătatea, infrastructura, agricultura și firmele românești mai pot aștepta.
Cîțu și Barna au de câștigat niște alegeri interne și singura lor grijă a fost transformarea PNRR-ul în vițelul de aur al baronetului și clientelei lor de partid. După ei, potopul", a scris Marcel Ciolacu, pe contul său de Facebook.
Mihai Tudose propune un al 4-lea scenariu PNRR
Deputatul PSD Mihai Tudose a reacționat după prezentarea PNRR de către premierul Florin Cîțu. Acesta susține că cele trei scenarii anunțate de Guvern vor avea nevoie de un al patrulea, pentru „victimele proastei guvernări”.
„Scenariul 4: După Cîțu, potopul!
Guvernul a anunțat că lucrează cu trei scenarii în cazul PNRR. Mă tem că noi, ceilalți, victimele actualei proaste guvernări, trebuie să luăm în calcul un al patrulea scenariu. După toate indiciile de până acum - de la chinurile facerii planului de redresare și reziliență, la criticile Comisiei Europene – al patrulea scenariu riscă să fie cel mai probabil.
Celelalte trei, pe care se construiește propaganda lui Cîțu în cursa pentru șefia tot mai micului Partid Liberal, pornesc toate de la varianta absorbției integrale a subvențiilor europene și diferă în funcție de gradul de accesare a împrumuturilor (deloc, 33% sau 100%).
„După Guvernul Cîțu, potopul - cel mai realist scenariu”
Și dacă Guvernul Cîțu nu reușește să acceseze integral subvențiile, în schimb va fi campion la ce se pricepe mai bine, adică la împrumuturi? Cine plătește în cazul ăsta? Dar pentru oalele sparte în numele reformelor la care s-au angajat, în privința pensiilor, angajaților din sistemul public și a companiilor de stat? Că așa ne-a prevenit Ghinea: ”Piesa de rezistenţă a programului sunt reformele”.
Ca să vezi, și noi care credeam că-s investițiile, așa cum v-ați lăudat de un an încoace, de când tot moșiți planul... După Guvernul Cîțu, potopul - ăsta-i cel mai realist scenariu de lucru!”, a scris Mihai Tudose pe pagina sa de Facebook.
Impactul PNRR asupra economiei: 3 scenarii
Planul Național de Redresare și Reziliență prevede 3 scenarii de creștere a economiei țării în perioada 2021-2026 în funcție de gradul de aborbție a granturilor și împrumuturilor.
Scenariul I
Scenariul I privește absorbția integrală a granturilor și a împrumuturilor, în două moduri: fie utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026, fie utilizarea a 25% din împrumuturi în 2021-2024 și 75% în 2025-2026.
Dacă acest scenariu va fi pus în aplicare, realizatorii planului prevăd că cea mai pronunțată creștere economică va fi în anul 2025, cu 1,4 puncte procentuale, pe măsură ce alocarea fondurilor se mărește gradual.
Scenariul II
Scenariul II constă în absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor, tot în două moduri: utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026 sau utilizarea graduală a aproximativ 33% din împrumuturi în perioada 2022-2026.
Utilizarea exclusivă a granturilor ar genera o creștere economică exprimată în PIB de 4,3 puncte procentuale în perioada 2021-2026, iar anul de vârf ar fi 2023, se precizează în document.
Scenariul III
Scenariul III prevede absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor, ceea ce, potrivit calculelor, ar genera o creștere a PIB de 3,4% în perioada 2021-2026.
