Nicușor Dan, declarații înainte de plecarea la Washington: Momentul de neîncredere cu Administraţia Trump a fost depăşit

Despre numirea șefilor de Parchete:

"Am avut discuții cu oameni din lumea justiției, în care am întrebat despre diferiți oameni despre care s-a adus vorba că ar putea să candideze și mi-am făcut o idee despre cum arată acest peisaj. Și față de informațiile pe care le-am adunat din foarte multe discuții cu magistrați, cred că, în măsura în care vor ajunge pe pozițiile astea, vor dinamiza lucrurile. Cred că asta este principala problemă a parchetelor. Percepția vine din realitatea că nu sunt suficient de dinamice pentru a răspunde la în special termenul de corupție, la așteptările societății."

Despre numirea șefilor la servicii:

"Trebuie să fie niște oameni maturi, care să fi lucrat de-a lungul viații cu mulți oameni, să fi condus structuri cu mulți oameni, să aibă direcția și flexibilitatea necesară. Sunt poziții de responsabilitate. Evident că am o listă scurtă și o listă lungă. Pe lista scurtă sunt cinci. Există o ierarhie între cei cinci. Toate numele apărute în spațiul public sunt speculații. În momentul în care propunerea o să fie către Parlament, o să vedeți că o să fie votată. Sunt oameni interesanți pe toate listele. Mă voi consulta cu partidele."

Despre amânările succesive ale CCR privind diminuarea pensiilor magistraților:

"Faptul că au fost toate aceste amânări succesive nu cred că a făcut bine nici Curții și nici imaginii pe care românii și-o fac despre statul român, în general. Dincolo de această întârziere, evident că mi-aș dori ca proiectul să treacă și toate lucrurile să fie puse în practică. Dincolo de asta, orice fel de opinie juridică care să fie în contradicție cu alte opinii juridice, în cazul ăsta, a Guvernului, a coaliției, este legitim să existe."

Despre referendumul în rândurile magistraților:

"Acuzele care s-au adus în acel moment au fost foarte grave (în memoriile trimise la Cotroceni de unii magistrați, n,r.). Se vorbea de afectarea independenței magistratului, ca parte individuală a sistemului de justiție. Acuzele sunt foarte grave. Pe de altă parte, ele sunt niște acuze care nu sunt dovedite cu fapte. Asta e starea de la care pornim. Până când vor exista materiale în care, eventual, acuzele să se transforme în adevăruri, e important de consultat corpul magistraților față de situația actuală din sistem.

Lucrăm la sistemul electronic care să permită această consultare. Cu ce ne ocupăm în momentul ăsta e cum vom defini modul de consultare, să fie asigurată confidențialitatea celor care răspund. Trebuie să nu existe dubiu pentru faptul că această consultare e reală. Asta necesită un efort logistic, informatic.

(Întrebare: Se tem magistratii să participe?) Unii dintre ei asta ne spun. Vrem ca sistemul de consultare să asigure o totală confidențialitate.

(Întrebare: Ce vrea referendumul să stabilească?) S-au formulat acuzații grave și noi întrebăm corpul magistraților dacă ei consideră că acuzațiile sunt reale sau nu.

(Întrebaree: Dacă răspunsul ar fi da si o participare mare?) Pentru moment, asta e o ipoteză, dar dacă se va îndeplini, atunci evident că trebuie să existe un răspuns corespunzător din partea CSM. Dar e o ipoteză și nu vreau să acuz în avans."

Declarațiile președintelui despre convocarea liderilor Coaliției la Cotroceni:

• Este o discuţie de început de sesiune parlamentară, sunt bucuros că în şedinţa Coaliţiei de ieri cumva s-a ajuns la un consens. Discutăm probleme de actualitate. E o întâlnire periodică.
• Trebuie să vedem lucrurile în context, sunt patru partide, fiecare cu votanţii lor, intersele lor nu sunt întotdeauna convergente. E o normalitate în condițiile date. Din nou, trebuie să salutăm faptul că fiecare din aceste partide şi-au asumat şi guvernarea într-o situaţie dificilă.
• Legat de discuţia pe buget, am discutat ieri cu ministrul de Finanţe, discuţia pe buget e gata să înceapă.
• Nu văd motive pentru care această coaliție să nu poată funcționa în baza protocolului. Ce e important este că, atunci când ne uităm la funcționarea coaliției, trebuie să ne uităm la deciziile de ordin juridic, legislativ, administrativ pe care le ia.

• Avem trei mari piloni Statele Unite, Uniunea Europeană și, pe de altă parte, trebuie, în acest context în schimbare, să vedem interesul național. Dacă vorbim strict de securitate, noi avem un parteneriat strategic cu Statele Unite și România este țară din NATO. În cadrul NATO există o reașezare. Care a fost, să spunem, anunțată încă din primul mandat al președintelui Trump, o reașezare în ceea ce privește contribuția economică pentru ca această securitate să fie realizată. Europa a înțeles mesajul. Am avut angajamentul pe care toate țările membre NATO și l-au luat la summitul de la Haga, anul trecut, de a crește cheltuielile militare. Deci avem o reașezare din perspectiva contribuției, a angajamentelor de securitate.
• Pe de altă parte, NATO, în ansamblul său, funcționează și oferă garanțiile suficiente de securitate ale României. Pe scurt, suntem protejați. Numai că pentru asta trebuie să facem niște eforturi de echipare militară. Uniunea Europeană a conștientizat ușoara ei slăbiciune militară și a pornit mai multe programe, între care programul SAFE.
• Asta va însemna că în următorii ani o să fie, pe de o parte, în România, și (pe de altă parte) în toată Europa, o creștere a cheltuielilor militare, dar asta va da și perspective importante de dezvoltare pentru economia militară și pentru industria din fiecare din țările europene.

Declarațiile președintelui:

• Nu există nici din partea americană, nici din partea europeană o dorință de a întrerupe parteneriatul transatlantic. Suntem într-o perioadă de turbulențe geopolitice, dar relația transatlantică nu poate decât să meargă înainte. Noi avem interesul ca relația să fie cât mai puternică.
•  
• O să vedem până la sfârșit cine participă. Grecia, Italia vor participa. Și Cipru. În Polonia discuția nu s-a încheiat, Comisia Europeană participă printr-un comisar.
• Au existat dubii, neîncredere, după alegerile anulate, din partea administrației americane. Cred că prezența Românieii prin președintele ei ajută la clarificarea, odată pentru totdeauna, a felului în care este relația bilaterală adevărată.
• A apăsat la un anumit moment acest subiect (al anulării alegerilor). Nu este un fapt uzual într-o democrație. De o perioadă de timp, lucrurile sunt clare. Prezența mea vine să întărească reluarea relațiilor bilaterale.
• Anularea alegerilor a fost un moment de neîncredere la adresa democrației din România. Prin numeroase luări de poziție, acest moment a fost depășit.
• Nu există nici din partea americană, nici din partea europeană o dorință, o voință de a întrerupe parteneriatul transatlantic. Asta este ceea ce contează.
• Bineînțeles că suntem acum într-o perioadă de, să spunem așa, de turbulențe geopolitice cu reacții și contra-reacții. Dar, una peste alta, dacă privim în ansamblu, relația transatlantică nu poate decât să meargă înainte, iar noi, românii, avem interesul și perspectiva economică și, mai ales din perspectivă de securitate, ca această relație să fie mai puternică.
• În perioada actuală, sunt puse în discuție chestiuni care păreau stabile odată pentru totdeauna. Evident că economicul începe să aibă o pondere tot mai mare în relațiile internaționale. Vorbim de tarife, vorbim de protecționism, vorbim de o întrepătrundere între securitate și economie. Față de acest context, noi trebuie să fim realiști. Trebuie, pe de altă parte, să ne păstrăm angajamentele internaționale.
  

Despre relaţia României cu SUA:

"Au existat dubii, neîncredere, după alegerile anulate din partea administrației Americane. Cred că prezența Românieii prin președintele ei ajută la clarificarea pentru tot deauna care e relația bilaterală adevărată. A apăsat la un anumit moment acest subiect. Nu este un fapt uzual într-o democrație. De o perioadă de timp, lucrurile sunt clare. Prezența mea vine să ntărească reluarea relațiilor bilaterale. Anularea alegerilor a fost un moment de neîncredere la adresa democrației din România. Prin numeroase luări de poziție acest moment a fost depășit"

Nicuşor Dan explică de ce a decis să participe la reuniunea Consiliului pentru Pace, la invitaţia lui Donald Trump: Are loc o primă întâlnire a organizație Border Peace. După ce am primit invitația am cerut alte solicitări privind ce poate face un stat în cadrul acestei organizații. Am stabilit ce înseamnă să fi observator la această misiune. E în interesul României. Nu este o respingere a poziţiei UE din moment ce UE participă

Nu există nici din partea americană, nici din partea europeană o dorință de a întrerupe parteneriatul trans-atlantic. Suntem într-o prioadă de turbulențe geopolitice, dar relația transatlantică nu poate decât să meargă înainte. Noi avem interesul ca relația să fie cât mai puternică. O să vedem până la sfârșit cine participă. Grecia, Italia vor participa. Și Cipru. În Polonia discuția nu s-a încheiat, Comisia Europeană participă printr-un comisar.

Sunt două lucruri diferite aici, în primul rând carta și calitatea de membru- această discuție va mai dura pentru că această organizație are o cartă pe care au semnat-o deja statele care au devenit membre. Și în această cartă sunt prevederi care sunt în contradicție cu angajamente internaționale pe care România și le-a luat. Membrii acestei organizații își propun împreună să pună sancțiuni, dar România are o obligație față de Uniunea Europeană privind sancțiunile pe care le-ar putea dispune față de o țară sau de un operator economic. Evident că suntem oameni serioși, nu putem semna încălcând o obligație pe care ne-am asumat-o deja. Sunt discuții care ar putea sa mai dureze. Pe de altă parte, acum are loc întâlnire de lucru a organizației Board of Peace și după ce am primit o invitație am solicitat alte tipuri de clarificări care vizează ce poate face un stat care nu e membru, dar care e rezonant cu direcția acestei organizații. După câteva zile de discuții cu partea americană, am decis că e în interesul României să participăm în calitate de observator

Președintele Nicușor Dan discută, marți, la Palatul Cotroceni cu liderii formațiunilor din Coaliție, la o zi după ce PSD a reușit să-l determine pe premierul Ilie Bolojan să nu ajusteze cu 10% bugetele salariale pentru medici, profesori, polițiști și cadre militare.

Cu doar o oră și jumătate înaintea acestui dialog, șeful statului este prezent la Radio România Actualități, unde este de așteptat să vorbească inclusiv despre situația guvernării și relațiile dintre partenerii din executiv.

De asemenea, el urmează participe la Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump, România fiind reprezentată în calitate de observator în acest for.

Alte teme în legătură cu care președintele este așteptat să se pronunțe sunt numirile așteptate la conducerile Parchetelor și serviciilor de informații.

PSD îl amenință pe Bolojan cu retragerea sprijinului politic, dacă nu aprobă pachetele de relansare economică și protecție socială

Deși tensiunile intre PSD și premier pare că s-au atenuat după acest compromis, social-democrații insistă acum cu aprobarea pachetelor de relansare economică și solidaritate, amenințând că, în caz contrar, nu vor vota bugetul de stat.

Doar pachetul de solidaritate presupune un efort bugetar de 3,4 miliarde de lei, după estimările PSD.

Legea bugetului nu a fost încă elaborată, în vreme ce Ordonanța de urgență cu reforma în administrație - pe conținutul căreia s-a căzut de acord în ședința de luni - ar urma să fie adoptată săptămâna aceasta, măsurile fiind întârziate de luni de zile din cauza războiului politic.

"Adevărata bătălie se va da la buget. PSD vrea să impună pachetul de solidaritate și investițiile la nivel local. Pe noi ne interesează nişte lucruri simple acum: relansarea economică, banii de investiţii, pachetul de solidaritate.

Dacă aceste lucruri vor trece, atunci vom avea buget şi vom avea în continuare prim-ministru.

Dacă iar începem cu discuţii şi cu tot felul de ştiri pe surse, atunci nu vom avea buget şi vom retrage încrederea premierului. Eu cred că am fost clar", a declarat luni Sorin Grindeanu, la câteva ore după întrunirea liderilor din Coaliție la Palatul Victoria.

Însuși președintele Nicușor Dan a admins că în prezent situația între partidele coaliției este mai proastă în prezent, comparativ cu lunile din urmă.