Discursul secretarului de stat american Marco Rubio la Conferința de Securitate de la Munchen marchează o schimbare de ton în relația transatlantică, consideră fostul ministru de Externe Emil Hurezeanu, comparativ cu discursul de anul trecut al lui JD Vance.
„Așa cum a reacționat sala la sfârșitul acestui discurs, ridicându-se în picioare toți participanții; așa cum nu a reacționat cu exact un an în urmă, după discursul vicepreședintelui american, JD Vance. A fost o diferență radicală între luările de poziție de atunci și de acum ale acestor înalți reprezentanți ai administrației Trump. Dacă ne-am fi putut imagina un discurs oficial – al secretarului de stat Rubio, în acest caz – care să repare, să restaureze, să cosmetizeze, să înfrumusețeze chiar ceea ce părea degradat pentru unii, chiar definitiv, în relația transatlantică, nu ne-am fi putut închipui o intervenție mai interesantă, mai pregnantă, mai încurajatoare decât cea de astăzi”, a afirmat fostul șef al diplomației române, la Antena 3 CNN.
În intervenția sa, Marco Rubio a transmis un mesaj de mobilizare a alianței occidentale, insistând asupra ideii de unitate și responsabilitate comună: „Să nu fim paralizați de teama de război, de tehnologie. Nu vrem ca aliații noștri să fie slabi, pentru că asta ne face slabi și pe noi. Vrem aliați care se pot apăra, pentru ca niciun adversar să nu pună la îndoială capacitatea colectivă”.
Secretarul de stat american a repetat în mai multe rânduri termeni precum „împreună”, „prietenii noștri europeni” sau „aliații noștri”, pledând pentru un nou drum comun în relația dintre Statele Unite și Europa.
Cu toate acestea, imaginile din sală au surprins o anumită tensiune în rândul liderilor europeni.
Întrebat despre expresia îngrijorată a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Emil Hurezeanu a nuanțat: „Nu doar șefa Comisiei Europene era crispată. Nici ceilalți nu erau mai veseli”.
Fostul ministru de Externe a explicat că reacția reținută a liderilor europeni reflectă traumele ultimului an și incertitudinile legate de direcția relației transatlantice.
„Mă întrebați de îngrijorarea de pe fețele asistenței? Celor prezenți în sală nu le venea să creadă. Aveau crisparea și împietrirea surprinse în urma unui fel de bilanț al acestui an care a trecut de la intervenția lui JD Vance, foarte șocantă, din februarie, anul trecut. Pe fețele lor se putea citi ceea ce credeau – și, probabil, mai cred încă europenii, până la mai multe probe contrarii – că ar fi intervenit în relația transatlantică o fractură. Rupturi care, de fapt, au fost semnalate periodic de către președintele Trump: la Davos, în cele două documente ale Strategiei Naționale de Securitate a Statelor Unite, unde se vorbește despre pericolul decivilizării Europei și așa mai departe.”
În același context, Hurezeanu a reamintit momentul votului din februarie anul trecut de la ONU, când Statele Unite au adoptat o poziție similară cu cea a Rusiei în privința formulării referitoare la războiul din Ucraina.
„Să nu uitați că în februarie anul trecut, pe de altă parte, la Organizația Națiunilor Unite, Statele Unite au votat la fel ca Rusia și nu au calificat intervenția rusă în Ucraina drept un război de agresiune. Până și China s-a abținut. Îmi aduc aminte, ca fost ministru de Externe, de toate tribulațiile de atunci, fiind la Bruxelles (...) am obținut o poziție convergentă cu cea a Uniunii Europene, de care ne felicităm. Iată că aceste poziții ale Uniunii Europene, de interogare a esenței relației transatlantice, cred că au fost astăzi răsplătite. Vom vedea în ce măsură acest memento în relațiile bilaterale, pe care îl reprezintă intervenția secretarului de stat Rubio, se va transforma într-un curs politic și diplomatic practicat în relația transatlantică de către administrația americană, în primul rând”.
Ştiri video recomandate
