Afirmații false despre manipularea buletinelor de vot s-au răspândit pe rețelele sociale în timpul alegerilor din Germania din 2025, stârnind îngrijorări cu privire la viteza cu care dezinformarea se propagă online și la modul în care utilizatorii de internet se pot proteja mai bine.
Evenimentele recente de pe scena globală și geopolitică au generat o avalanșă tot mai mare de narațiuni false și știri fabricate, atât în Europa, cât și dincolo de granițele ei, notează Euronews.
În timp ce Statele Unite se confruntă cu un val de afirmații dubioase lansate de președintele Donald Trump și CEO-ul Tesla, Elon Musk, continentul european este, la rândul său, sub o amenințare constantă din partea dezinformării.
De exemplu, în timpul și după alegerile federale recente din Germania, rețelele sociale au fost invadate de postări înșelătoare privind presupuse fraude electorale, unele dintre ele devenind virale și susținând că numele candidatului partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) ar fi lipsit de pe buletinul de vot din Leipzig.
BREAKING: EXPLOSIVE:? ALARMING REPORTS: AfD OMITTED FROM LEIPZIG BALLOTS—DEMOCRACY UNDER THREAT! ?
? Voters in Leipzig are sounding the alarm: ballots are missing the column to vote for the Alternative für Deutschland (AfD) party.
? Multiple complaints have surfaced, yet… pic.twitter.com/r3BykRFeje— Jim Ferguson (@JimFergusonUK) February 18, 2025
Totuși, autoritățile din Leipzig au demontat rapid afirmația, precizând că toate buletinele de vot au fost tipărite în același mod, ceea ce face imposibilă o astfel de modificare.
Aceasta este doar o mostră din multitudinea de narațiuni false și campanii de dezinformare cu care europenii – și nu numai – trebuie să se confrunte zilnic.
Devine din ce în ce mai important să știm cum să recunoaștem și să ne protejăm de valul de știri false. Așadar, cum putem face asta?
EuroVerify a vorbit cu experți care au împărtășit cele trei sfaturi esențiale pentru a identifica și evita dezinformarea online.
Fii atent la expresiile „de avertizare” folosite frecvent
Anumite expresii clișeice pot fi un semnal clar că afirmațiile prezentate nu sunt tocmai ce par, explică Marc Owen Jones, profesor de analiză media la Universitatea Northwestern din Qatar.
„Tehnicile retorice sunt indicii foarte evidente, iar lucruri precum ‘mass-media occidentală nu vă spune asta’ sau ‘ceea ce presa mainstream ascunde’... acestea sunt semnale de alarmă”, spune Jones.
Astfel de afirmații apar adesea în momente decisive, cum ar fi alegerile sau conflictele armate, influențând opinia publică și comportamentul utilizatorilor.
Pentru Robert Rajczyk, profesor la Institutul de Jurnalism și Comunicare Media din cadrul Universității Sileziei din Katowice, rețelele de socializare și algoritmii care le alimentează nu doar că pot modela opiniile utilizatorilor, ci și să le polarizeze.
„Cu cât un utilizator consumă mai mult conținut controversat, cu atât mai mult conținut de acest tip îi va fi oferit. Așadar, vom auzi în principal ceea ce vrem să auzim sau ceea ce noi înșine credem”, a explicat Rajczyk.
Fii atent la dezinformarea generată de inteligența artificială
O altă preocupare majoră este utilizarea conținutului generat de inteligența artificială, care face și mai dificilă diferențierea dintre informațiile reale și cele fabricate.
Marc Owen Jones a explicat că, deși imaginile sau videoclipurile generate de AI (inclusiv deepfake-urile) pot părea extrem de realiste, există câteva indicii clare care pot ajuta la identificarea lor.
„Uneori apar artefacte – cum ar fi urechi asimetrice sau faptul că AI-ul nu reușește să genereze bine cerceii”, a spus Jones. „Dacă te uiți cu atenție, poți observa că, deși persoana nu poartă ochelari, apar tije de ochelari lângă urechi.”
Aceste metode nu sunt „infailibile” pentru a recunoaște conținutul fals, potrivit lui Jones, însă el subliniază că principalele semne de avertizare pentru identificarea imaginilor sau textelor generate de AI sunt adesea similare.
„Este vorba despre manipulare, despre încercarea de a inflama emoțiile, pentru că atunci când emoțiile noastre sunt stârnite, avem o probabilitate mai mare să distribuim ceva, iar acel conținut are șanse mai mari să devină viral. Asta e pericolul AI-ului,” a spus Jones.
Verifică sursele de două ori
Într-o lume digitală plină de povești contradictorii, verificarea faptelor este esențială. Ike Picone, profesor de studii media și jurnalism la Universitatea Liberă din Bruxelles (Vrije Universiteit Brussel), subliniază că alfabetizarea media înseamnă mai mult decât simpla recunoaștere a dezinformării.
„Când vorbim despre forme specifice de alfabetizare, precum cea media sau legată de știri, unul dintre aspectele-cheie este să înțelegi cum funcționează presa”, a spus Picone. „Pentru că atunci când înțelegi cum funcționează știrile, poți identifica, de exemplu, de ce anumite instituții media tradiționale pot fi și ele vulnerabile în fața unui anumit tip de părtinire.”
Deși metodele de recunoaștere a părtinirii pot varia, Picone afirmă că uneori e suficient un gest simplu: să întrebi ce cred ceilalți.
„Întreabă-ți părinții, întreabă-ți prietenii: ‘Crezi că asta e real? Tu crezi ce scrie aici?’”, a spus el.
Robert Rajczyk a subliniat și el importanța alfabetizării media și necesitatea de a compara informațiile din mai multe surse.
„Urmărește presa mainstream, verifică informațiile citind, vizionând și ascultând și alte surse mainstream”, a spus Rajczyk.
„Dacă nu avem o educație adecvată și nu cunoaștem contextul istoric real, vom fi mult mai vulnerabili în fața unui astfel de conținut”, a adăugat el.
