PDL are dificultăţi serioase în crearea unei majorităţi parlamentare care să susţină trecerea de la sistemul legislativ bicameral la unicameralism. Cu independenţii, singurii raliaţi la cauza lor, democrat-liberali au de înfruntat şi convins pe reprezentanţii UDMR care au făcut în ultima vreme front comun cu cei ai Opoziţiei când vine vorba de modificarea Constituţiei. Reprezetanţii Uniunii, ai PSD şi PNL sunt de acord doar cu eventuala reducere a numărului de senatori şi deputaţi, dar susţin păstrarea sitemului bicameral, eventual prin transformarea Senatului într-o cameră a regiunilor, cu atribuţii mai mult administratrive şi de reprezentare a comunităţilor locale. Nici în PDL nu există unitate de păreri pe această temă. Eurodeputatul PD-L Cristian Preda s-a pronunţat recent pentru păstrarea Parlamentului bicameral, cu o Cameră a Deputaţilor de 250 de deputaţi aleşi uninominal şi un Senat de 40-50, ce ar trebui să reprezinte interesele colective de la nivel regional.
În schimb, atribuţiile preşedintelui statului ar trebui mărite pentru a-i permite acestuia să dizolve forul legislativ ori de câte ori apare o criză politică pentru a o debloca în urma unor noi alegeri parlamentare anticipate, a propus Preda.
Opoziţia doreşte însă limitarea atribuţiior prezidenţiale, eventual chiar trecerea la un regim de republică parlamentară, în care şeful statului să nu mai fie ales prin vot universal, ci în urma opţiunii parlamentarilor transformaţi în electori.
PSD este de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 220 pentru deputaţi şi 110 pentru senatori, dar se pronunţă pentru păstrarea bicameralismului şi trecerea la un regim parlamentar, unde preşedintele să fie ales de către Legislativ, precum şi restrângerea situaţiilor în care cele două Camere se reunesc în şedinţe comune, pentru a "înlătura criticile potrivit cărora, deşi Constituţia consacră bicameralismul, în fapt, Parlamentul este unul unicameral".
Social-democraţii vor să mai pună în discuţie, la consultările de astăzi de la Cotroceni, şi proiectul legii dezvoltării regionale, adoptat tacit de Senat.
"Anume, conceptul de regionalizare, care este acum în Parlament, cu care noi nu suntem de acord. Nu dorim regiunea autonomă maghiară şi nici Transilvania veche", a explicat Liviu Dragnea, secretarul general al PSD.
La rândul lor, liderii PNL îşi menţin principiile fundamentale privind Constituţia ţării, susţinând o republică parlamentară şi un legislativ bicameral, în care Senatul ar putea cel mult să aibă alte competenţe legate de activitatea administraţiilor locale. Singura concesie acordată de liberali ultimului referendum naţional priveşte eventuala reducere a numărului de parlamentari.
Preşedintele Uniunii, Marko Bela a lăsat recent impresia că împărtăşeşte aceleaşi convineri cu cele ale opoziţiei. Bicameralism, o Cameră a Regiunilor prin tranformarea Senatului într-un for cu competenţe regionale şi alte atribuţii decât cele actuale, plus eventuala alegere a preşedintelui statului prin vot indirect de către viitori parlamentari, toate aceste puncte de vedere apropie Uniunea mai mult de PSD şi PNL decât de partenerii de guvernare democrat-liberalii. Temerile udemeriştilor sunt în special legate de posibilitatea micşoririi propriei lor reprezentări într-un parlament bicameral situaţie care le-ar afecta influenţa politică şi propriile programe şi obiective.
Liderii UDMR îşi vor expune în faţa preşedintelui Traian Băsescu propriile viziuni legate de modificarea Constituşiei cu altă ocazie decât data de 15 martie, deoarece ziua comunicată de şeful statului pentru consultări pe această temă s-a suprapus cu cea a sărbătorii naţionale a maghiarilor. La Cotroceni au fost trimişi totuşi într-un final Tanczos Barna şi Borbely Karoly la consultările pe tema modificării Constituţiei.
Marius Vulpe, Antena3.ro
