Majoritatea procurorilor din România propun schimbări importante în Legile Justiției, menite să întărească independența magistraților și să reducă riscul ca anumite decizii administrative să fie folosite ca mijloace de presiune profesională.
Propunerile au fost formulate în urma consultării adunărilor generale ale procurorilor, organizate la inițiativa Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
După centralizarea opiniilor, documentul rezultat a fost transmis Ministerului Justiției, comisiilor juridice din Parlament și Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției, pentru a fi analizată oportunitatea unor modificări legislative.
Delegarea magistraților, mutată la Secțiile CSM
Una dintre principalele propuneri vizează modul în care sunt delegați judecătorii și procurorii pe anumite funcții. În prezent, delegarea poate crea o dependență a magistratului față de decizia periodică de prelungire a mandatului, ceea ce poate afecta independența profesională.
Pentru a elimina acest risc, procurorii propun ca delegarea magistraților să fie decisă exclusiv de Secția pentru judecători sau de Secția pentru procurori din cadrul CSM, în funcție de profesie. În cazul procurorilor, Secția pentru procurori ar urma să decidă atât delegările în funcții de execuție, cât și detașările.
Argumentele invocate sunt nevoia unei viziuni unitare asupra gestionării resurselor umane, creșterea transparenței procedurilor și rolul constituțional al CSM de garant al independenței justiției.
Limitarea duratei delegărilor
Procurorii mai propun limitarea duratei delegării și a numărului de prelungiri succesive, prin stabilirea unei durate maxime totale. Scopul este ca delegarea să nu devină o situație permanentă și să fie încurajată ocuparea posturilor vacante prin metode stabile și previzibile, precum transferul sau promovarea.
Această măsură ar reduce dependența magistratului de decizii administrative repetate și ar contribui la stabilitatea carierei.
Detașări doar în instituțiile-cheie ale justiției
O altă propunere vizează restrângerea posibilității de detașare a magistraților. Aceasta ar urma să fie permisă doar la instanțe, parchete, CSM, Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri.
Pentru celelalte instituții din domeniul justiției, procurorii consideră că funcțiile ar trebui ocupate, în principal, de personal asimilat, nu de magistrați, pentru a evita scoaterea acestora din activitatea de bază.
Promovarea magistraților prin examen scris
Un alt punct esențial al propunerilor se referă la promovarea judecătorilor și procurorilor, inclusiv la cele mai înalte niveluri, precum Înalta Curte de Casație și Justiție sau Parchetul General.
Procurorii susțin că promovarea ar trebui să se facă exclusiv prin examen scris, tip grilă, care să testeze atât cunoștințele teoretice, cât și capacitatea de a rezolva spețe practice. Aceștia consideră că examenul scris este cea mai obiectivă și transparentă metodă de evaluare, reducând riscul de subiectivism, favorizare sau evaluări discreționare.
Deși evaluările bazate pe interviuri sau analiza activității profesionale pot fi corecte, procurorii arată că acestea generează frecvent suspiciuni legate de imparțialitatea comisiilor. În schimb, un examen scris oferă criterii clare, verificabile și egale pentru toți candidații.
Efecte asupra calității actului de justiție
Potrivit Secției pentru procurori, promovarea prin examen scris ar avea și un impact pozitiv asupra pregătirii profesionale continue.
Posibilitatea de a participa periodic la astfel de examene i-ar determina pe magistrați să își actualizeze constant cunoștințele, să studieze jurisprudența recentă și doctrina de specialitate, contribuind astfel la creșterea calității actului de justiție.
În prezent, promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție presupune evaluarea hotărârilor redactate de judecător și susținerea unui interviu în fața Secției pentru judecători a CSM, procedură pe care procurorii o consideră insuficient de obiectivă.
Scandalul din Justiție declanșat de o anchetă jurnalistică și o conferință de presă a CAB
În ultimele săptămâni, un număr semnificativ de magistrați (judecători și procurori) au reclamat public existența unor abuzuri și disfuncționalități grave în sistemul judiciar român, în special în ceea ce privește modul în care sunt aplicate și interpretate legile justiției, dar și funcționarea conducerii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a unor instanțe cheie precum Curtea de Apel București (CAB).
Magistrații au transmis către președintele României „sute de pagini” în care descriu un climat de „teroare” și presiuni interne în cadrul instanțelor și parchetelor, afirmând că există „direcții clare pe tipuri de dosare” impuse de conducerea internă și că Inspecția Judiciară funcționează uneori ca instrument de desacreditare sau de îndepărtare a celor considerați „incomozi”.
Ei critică lipsa de transparență și criterii obiective în promovări, delegări și detașări și concentrarea excesivă a puterii decizionale în conducerea instanțelor, ceea ce ar afecta independența profesională a magistraților.
Reacțiile magistraților au generat și solidaritate între procurori și judecători, sute dintre ei semnând scrisori de susținere pentru colegii care au denunțat problemele interne, incluzând cazuri și acuzații din magistratură (de exemplu, în legătură cu CAB și modul în care anumite decizii au fost luate sau motivate).
Președintele Nicușor Dan a anunțat intenția de a organiza, la începutul anului, un referendum în rândul corpului magistraților pentru a decide dacă CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului. El a subliniat, de asemenea, teama unora dintre magistrați de a participa la consultări publice din cauza posibilelor repercusiuni interne.
În special, raportările și comentariile au inclus critici la adresa unor figuri proeminente ale sistemului (în spațiul public fiind adus numele Lia Savonea legat de unele controverse despre comunicarea și modul de acțiune în contextul reformelor), pe care criticii le spun parte a problemelor de structură și de putere din CSM și din organele de conducere ale instanțelor (aceste aspecte au fost discutate și în conferințe de presă ale unor judecători și reprezentanți ai instanțelor).
Ştiri video recomandate
