AUR a depus un denunț la DNA privind programul SAFE. Partidul lui Simion cere verificarea contractelor semnate cu Rheinmetall
Publicat acum 1 ora si 17 minute
Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, a spus, miercuri, că, raportat la alte orașe din România, costul transportului public per kilometru în București a crescut foarte mult. El a criticat ADI TPBI pentru modul în care a realizat auditul STB, apreciind că acest audit nu trebuia să includă centre de cost precum: cantina STB, cabana de la Predeal sau centrul de sănătate, scrie Agerpres.
„Cantina STB are o pierdere de două milioane de lei pe an, dar fac nunţi şi botezuri. Hai să fim serioşi! Eu nu cred că are pierderi cantina STB. Eu nu mănânc de acolo. Nu ştiu... alţi primari mâncau la cantina STB. Li se aducea. Foarte bine! Nu ştiu cine mănâncă... şefimea de acolo? Dar nu ştiu ca şoferii să mănânce la cantina STB. Dar nunţi şi botezuri se fac. Şi atunci, dacă sunt aşa de multe nunţi şi botezuri şi au pierderi, poate nu le mai faceţi. Adică noi plătim salariile, dar banii se duc în alte părţi, nu la STB”, a spus primarul, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul ARCUB.
Ciprian Ciucu a făcut referire şi la alte categorii de cheltuieli ale STB, precum centrul de sănătate sau baza sportivă, care se închiriază, dar care generează, de asemenea, pierderi.
„URAC este o uzină ca în anii '90, cu tehnologie din anii '80, care se câcâie să facă câteva tramvaie. Mai repară şi ajută URAC (n.r. - Uzina de Reparaţii Atelierele Centrale), dar fără investiţii, fără tehnologie, fără know-how, nu au făcut nimic. (...) Şi pot să continui. Centrul de Sănătate - 1.000 de lei/şofer pe an. Nu e cam mult? (...) Poate ne uităm pe piaţa liberă. Tot acest sistem a fost ţinut pentru privilegiile unora de-a lungul timpului şi nimeni nu s-a uitat. Dar, hai să vedem, până la urmă, pentru că a crescut foarte mult costul pe kilometru. Nu poate să fie de două ori mai mult costul pe kilometru decât în ţară. Nu ai cum. Dacă e mai mult, de ce e mai mult?”, a întrebat edilul general.
Potrivit acestuia, este de „rău augur” faptul că nu a fost aprobată deocamdată cererea de intrare în insolvenţă a STB. El a menţionat că, dacă instanţa va respinge din nou cererea, există riscul ca procedura să fie solicitată ulterior de către creditorii privaţi, care să aibă un rol în desemnarea administratorului judiciar.
„O să intre cererile formulate de către privaţi. Şi vor desemna privaţii, la care STB are datorii, administratorul judiciar. Asta se va întâmpla. Nu vreau să vorbesc de conspiraţii, dar sper să avem o decizie, să desemneze instanţa un administrator special. STB a cerut să fie reprezentată de firma KPMG. (...) Mi s-a părut o decizie corectă, pentru că este o firmă care mi se pare că e în top trei în piaţă, o firmă internaţională fără niciun fel de interese personale. (...) Instanţa va decide dacă această companie propusă de către STB va fi cea care va deveni administrator judiciar sau una dintre multele companii care se bat pe cel mai important contract de insolvenţă din România în acest moment”, a spus Ciucu.
Marţi, STB a depus o nouă cerere de insolvență, după ce prima solicitare de acest tip a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti.
„Cred că nu este cazul să ne jucăm cu viitorul transportului public și cu stabilitatea financiară a Primăriei Municipiului București”, a transmis Ciucu.
Pe 6 august, STB a depus oficial cererea de intrare în insolvență. Anunțul a venit după o serie de măsuri și declarații privind situația financiară a STB:
Pe 20 iulie, Ciprian Ciucu a cerut STB să declanșeze procedura de insolvență, susținând că a găsit compania într-un „faliment nedeclarat”.
O zi mai târziu, pe 21 iulie, Consiliul General al Municipiului București a aprobat mandatul pentru declanșarea procedurii de insolvență.
Pe 22 iulie, primarul general a explicat că transportul public nu va fi afectat de insolvență și că a cerut eficientizarea traseelor pentru reducerea costurilor.
Ulterior, pe 23 iulie, conducerea STB a anunțat un program de restructurare care prevede reducerea numărului de posturi, inclusiv prin plecări voluntare însoțite de salarii compensatorii și concedieri.
Pe 18 august, Tribunalul București a respins cererea de intrare în insolvență.