Nicușor Dan anunță că România vrea să colaboreze cu Ucraina în privința dronelor. „Nu e despre bani, ci de a ține pasul cu tehnologia”

Nicușor Dan: „Ucraina are o capacitate tehnologică” în privința dronelor

Președintele Nicușor Dan a anunțat joi că România este interesată să colaboreze cu Ucraina în domeniul dronelor.

„Ce am învățat toți de la acest război din Ucraina e că tehnologia - și în special tehnologia dronelor - avansează foarte rapid. Nu mai e vorba de a avea bani de a cumpăra o tehnologie care există, ci de a ține pasul cu evoluția tehnologică pentru o tehnologie care nu exista în 2022. Acesta e cadrul general”, a spus președintele României.

Șeful statului a adăugat că, în acest moemnt, există o expertiză „care nu e uniformă” între țările UE și cele membre NATO în privința apărării antidronă.

„Ucraina, evident, pentru că este într-un război are o capacitate tehnologică, în acest moment (în privința dronelor) și România, ca toate țările europene, vrea să intre într-o colaborare cu Ucraina (în privința dronelor)”, a spus Nicușor Dan.

În privința proiectului UE privind realizarea unui „zid al dronelor””, Nicușor Dan a spus că, în acest moment, sunt doar discuții „preliminare” ale liderilor europeni.

„Este o discuție (între liderii UE) care a început, nu pot să vă spun sume, discuția nu s-a terminat. În ceea ce privește acest sistem de drone pe flancul Estic și cum se apără Europa de drone, e o discuție pe partea tehnică, operațională, care se poartă între miniștrii apărării. Treaba Consiliului European e să discute de bani și de calendarul de realizare a măsurilor propuse 

Maia Sandu: „Dacă Moldova, o democrație mică și fragilă, a putut rezista în fața Rusiei, atunci toată lumea poate face asta”

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, și-a început discursul enumerând diferite modalități prin care Rusia a încercat să interfereze cu procesul democratic – prin dezinformare, dezinformare și tentative de corupție – „pentru a captura Moldova prin intermediul acestor alegeri sau cel puțin pentru a destabiliza țara și... pentru a discredita rezultatele”.

„Sperăm că experiența noastră va încuraja și alte țări, deoarece o democrație mică și fragilă, precum cea moldovenească, a rezistat resurselor mari ale Rusiei. Și dacă Moldova a putut face asta, atunci toată lumea poate face asta ”, spune ea. 

Transmisiunea în direct de la summitul din Copenhaga s-a încheiat, ceea ce înseamnă că de-acum discuțiile vor continua între liderii europeni, în spatele ușilor închise. 

Donald Tusk: „Este războiul nostru, iar dacă Ucraina pierde, atunci este și eșecul nostru”

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a luat cuvântul și și-a început discursul cu felicitări pentru Moldova pentru victoria „spectaculoasă” a forțelor pro-europene. Și-a schimbat apoi tonul într-unul sumbru, notează The Guardian, și i-a avertizat pe liderii europeni că Europa nu mai este într-o perioadă pre-război, ci se află în război. 

„Este absolut evident că trebuie să încetăm cu tot felul de...iluzii. Prima iluzie este că nu există niciun război. Se găsește încă în noi, ne plac definițiile mai blânde, precum agresiune pe scară largă sau incidente sau provocări. Nu, este un război. Un altfel de război, unul foarte complex, dar este un război”, a spus Tusk. 

Prim-ministrul polonez a dezvăluit apoi că Polonia s-a confruntat cu mai multe incidente de securitate în ultimele zile, ultima dintre ele lângă portul Szczecin în urmă cu câteva zile. 

„Vedem incidente noi în regiunea noastră, în Marea Baltică, în fiecare săptămână. Aproape în fiecare zi”, a spus el. 

Tusk a spus că pentru Polonia războiul nu este un concept „abstract”, deoarece există tentative multiple ale Belarusului de a încălca granițile Poloniei, iar soldații țării au fost atacați. 

„Este războiul nostru, iar dacă Ucraina pierde, atunci este eșecul nostru”, a adăugat premierul Poloniei. 

Donald Tusk a afirmat că Europa este mult mai puternică decât Rusia. 

„Singurul avantaj al Rusiei este aici: ei sunt pregătiți să lupte. Sunt pregătiți să sacrifice ceva, sunt pregătiți să sufere, și acest avantaj psihologic este motivul pentru care noi, uneori, nu suntem … suficient de hotărâți și suficient de determinați”, a spus prim-ministrul Poloniei. 

Și-a încheiat discursul cu un avertisment sumbru: 

„Știm că dacă vor câștiga împotriva Ucrainei, atunci, în viitor, va fi sfârșitul țării mele și al Europei, nu am niciun dubiu. Și de aceea trebuie să fim la fel de hotărâți ca Volodimir și poporul său și ca Maia și națiunea ei.”

Macron: „Dronele care ne violează teritoriile pot fi distruse, punct”

Emmanuel Macron a vorbit și despre recentele provocări ale Rusiei în Polonia, Estonia și alte țări. Președintele francez le-a asigurat de solidaritatea Franței și a spus că răspunsul Alianței a fost clar. 

Emmanuel Macron a adăugat că este „foarte important să aflăm ce s-a întâmplat în Danemarca”, referindu-se la dronele care au închis aeroportul din Copenhaga. 

„Cred că răspunsul principal ar trebui să fie mai multă imprevizibilitate și mai multă ambiguitate strategică. Cred că este foarte important să transmitem un mesaj ferm. Dronele care ne încalcă teritoriile își asumă un risc mare. Ele pot fi distruse, punct. Nu suntem aici ca să le dăm preaviz. Vom face ceea ce este necesar pentru a asigura integritatea spațiului nostru aerian și integritatea noastră teritorială”, a mai spus liderul Franței. 

Emmanuel Macron: „Rusia nu câștigă, Ucraina nu pierde acest război”

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat, la Copenhaga, că următorul pas trebuie să fie întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei cu drone și rachete cu rază lungă, dar și presiunea asupra Rusiei. 

Macron a estimat că „suntem într-un moment în care Rusia, clar, nu își atinge obiectivul principal”, deoarece „operațiunea sa specială” nu a reușit să ajungă la Kiev sau să schimbe regimul din Ucraina.

„Cred că situația este mult mai bună azi decât era la începutul anului … [când] ne era teamă că am putea avea un fel de pace foarte rapidă, și aveam unele îndoieli cu privire la nivelul de sprijin al Statelor Unite,” spune el.

Președintele francez a creditat Coaliția celor Voluntari pentru această schimbare și a atras atenția asupra reușitei de a re-porni relația cu Statele Unite și notează comentariile recente ale lui Trump care arată „o schimbare uriașă”. 

„Este foarte important, pentru că, pentru mine, este un caz concret de contracarare a dezinformării răspândite de Rusia. Nu, Rusia nu câștigă. Nu, Ucraina nu pierde acest război, și situația este foarte diferită,” spune el.

El afirmă că acum este clar că declarațiile lui Putin despre angajarea într-un proces de pace „nu au fost total un angajament sincer.” Adaugă că următorii pași trebuie să se concentreze pe sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei, pe drone și pe rachete cu rază lungă.

Macron solicită, de asemenea, adoptarea rapidă a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și îndeamnă la intensificarea presiunii asupra flotei fantomă a Rusiei. 

„Este extrem de important să creștem presiunea asupra acestei flote, deoarece acest lucru va reduce clar capacitatea de a finanța acest [război],” spune el, îndemnând europenii să „ucidă modelul de afaceri” prin „reținerea, chiar și pentru zile sau săptămâni, a acestor nave și forțarea lor să se organizeze diferit.”

Viktor Orban: „Bruxelezii vor să intre în război”

Prezent la summitul din Copenhaga, premierul ungar Viktor Orban a afirmat că Uniunea Europeană se pregătește în mod deschis pentru război. 

„Copenhaga, ziua a doua. Situația este gravă. Pe masă se află propuneri care susțin în mod deschis războiul. Vor să acorde fonduri UE Ucrainei. Încearcă să accelereze aderarea Ucrainei cu tot felul de trucuri juridice. Vor să finanțeze livrările de arme. Toate aceste propuneri arată clar că bruxellezii vor să intre în război.

Voi susține cu fermitate poziția Ungariei, dar acest summit dovedește, de asemenea, că în lunile următoare amenințarea războiului va fi prezentă. Vom avea nevoie de sprijinul întregii noastre comunități politice și al tuturor maghiarilor care doresc pacea”, a scris Orban pe platforma X. 

Keir Starmer: Acțiunile Rusiei arată „apetitul” lui Putin pentru a continua atacurile asupra Ucraina și interferențele din Europa

Președintele Consiliului European și-a început discursul cu felicitări pentru Maia Sandu

Președintel Consiliului European, Antonio Costa, și-a început discursul de la Summitul Comunității Politice Europene cu felicitări pentru Maia Sandu și Moldova pentru victoria obținută în alegerile din 28 septembrie. 

Apoi, Costa a avertizat că este extrem de important ca statele europene să continue să sprijine Ucraina, afirmând că miza nu este doar „dreptul Ucrainei de a fi o țară liberă și suverană, ci însăși legea internațională”, inclusiv principiul fundamental post-război, potrivit căruia granițele nu pot fi schimbate prin forță. 

Zelenski: Rusia „încă se simte suficient de îndrăzneață încât să escaladeze acest război”

Președintele ucrainean le-a spus liderilor europeni că „ne aflăm cu toții acum într-o nouă realitate și cred că toată lumea o înțelege, chiar și cei care poate nu vor să recunoască acest lucru.”

El avertizează că „incidentele recente cu drone din Europa sunt un semn clar că Rusia se simte încă suficient de îndrăzneață pentru a escalada acest război” și dorește să „divizeze Europa, să provoace certuri, să ne împiedice să găsim un teren comun.”

„Dacă rușii îndrăznesc să lanseze drone împotriva Poloniei sau să încalce spațiul aerian al țărilor din nordul Europei, înseamnă că acest lucru se poate întâmpla oriunde – în Europa de Vest, în sud – și avem nevoie de un răspuns rapid și eficient,” a spus el la Copenhaga. 

Volodimir Zelenski i-a îndemnat pe liderii europeni să adopte cât mai rapid cel de-al 19-lea pachet cu sancțiuni pentru Rusia și le-a cerut să dea curs solicitării lui Donald Trump de a nu mai cumpăra petrol de la Rusia. 

Într-un atac direct la premierul ungar Viktor Orban, președintele ucrainean a spus „cei din Ungaria trebuie să audă asta”, afirmând că este convins că „energia din SUA și de la alți parteneri poate acoperi golul de pe piața europeană”. 

Zelenski a felicitat și Moldova pentru alegerile din weekend și le-a cerut liderilor europeni să deschidă oficial discuțiile despre aderarea Moldovei și Ucrainei la Uniunea Europeană. 

„Rusia nu se va opri până când nu este forțată”, avertizează premierul danez

Premierul danez Mette Frederiksen a deschis Summitul Comunității Politice Europene. Flancată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aceasta a avertizat: „Rusia nu se va opri până când nu este forțată”. 

„În ultimele luni s-a discutat mult despre pacea în Ucraina, au fost loc întâlniri și preîntâlniri şi informări despre întâlniri, iar între timp Rusia îşi continuă atacurile brutale. Trebuie să fie clar pentru toată lumea acum: Rusia nu se va opri până când nu va fi constrânsă să o facă.”

Ea adaugă că „avem o mare sarcină înaintea noastră: trebuie să facem Europa noastră atât de puternică încât războiul împotriva noastră să devină de neconceput, şi trebuie să o facem acum.”

Mette Frederiksen l-a lăudat pe Zelenski pentru că a „apărat Ucraina împotriva unei agresiuni necruțătoare, la scară largă”. 

„Ai făcut ceea ce nimeni nu credea că este posibil și ai sprijinul nostru neclintit”, a spus premierul. 

Prim-ministrul s-a adresat apoi liderilor europeni și i-a avertizat:

„Știu că pentru unii dintre voi, amenințarea din partea Rusiei este foarte clară și foarte prezentă. Pentru alții, pare încă ceva îndepărtat, dar niciunul dintre noi nu ne permitem să fim naivi. Acest război nu a fost niciodată despre Ucraina. Este despre Europa, despre toate țările noastre, toți cetățenii noștri, valorile și libertatea noastră”. 

Aceasta a continuat:

„Vă rog să vă uitați înapoi în istoria continentului nostru, de la expansiunea Imperiului Rus la tancurile sovietice care au traversat mai multe granițe în timpul Războiului Rece, distrugând orice speranță pentru libertate. Istoria recentă ne spune o poveste identică. De ce nu ar trebui să se întâmpla din nou? 

Rusia se transformă acum într-o economie de război, folosind orice mijloc, orice oportunitate, pentru a ne intimida, a ne amenința și a ne diviza, din păcate, cu sprijinul Chinei, cu soldați din Coreea de Nord și drone din Iran, și nu văd niciun semn că Putin și visul său imperialist se vor opri la Ucraina.”

Ea subliniază că ajutorul acordat Ucrainei nu este „filantropie”,  „ci o apărare directă a continentului nostru.”

Premierul danez a spus că Europa a început să se miște în direcția corectă, dar „trebuie să mergem mult mai repede – trebuie să învățăm de la Ucraina, de la sentimentul vostru de urgență, construind o industrie de apărare incredibilă în doar câțiva ani.”

Premierul Mette Frederiksen: „2035 este prea târziu, trebuie să fim capabili să ne apărăm complet până în 2030”

Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a avertizat, la sosirea la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE), că Europa trebuie să fie pregătită să se apere pe deplin, singură, cel târziu până în 2030.

Declarațiile premierului Danemarcei vin în contextul în care experți militari și politici, inclusiv ministrul Apărării german, consideră că Rusia ar putea avea capacitatea de a ataca teritoriul NATO începând cu 2029, relatează Agerpres. Freder 

Frederiksen a estimat că Europa nu se mişcă „suficient de repede în niciun domeniu” și a afirmat că amenințarea Rusiei a fost „subestimată” de liderii europeni. 

„Aş spune că 2035 va fi prea târziu când vine vorba de reînarmarea Europei. Trebuie să fim capabili să ne apărăm complet, aş spune, până în 2030. Cred că 2030 ar trebui să fie punctul de referinţă, dar aceasta nu înseamnă că putem aştepta până în 2030, ci că trebuie să facem tot posibilul acum”, a declarat ea la sosirea la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE), care va reuni joi aproximativ 47 de lideri din UE şi din alte ţări europene.

Premierul danez a spus că Europa trebuie să fie pregătită cu măsuri de apărare împotriva atacurilor cibernetice, a sabotajelor şi a dronelor ruseşti.

„Nu există doar atacuri hibride, există un război hibrid în desfăşurare în Europa în acest moment”, a subliniat şefa guvernului danez.

Volodimir Zelenski a discutat despre „zidul dronelor” cu premierul danez Mette Frederiksen

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut o întâlnire la Copenhaga cu prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, în contextul Summitului Comunităţii Politice Europene, în care au discutat despre răspunsul Europei la amenințările Rusiei și despre inițiativa unui „zid al dronelor”. 

„Incursiunile recente în spațiul aerian al Danemarcei, Poloniei, României, Norvegiei și Estoniei au fost un subiect cheie. Rusia escaladează conflictul și am discutat despre modul în care putem răspunde la aceste amenințări.

Am propus în repetate rânduri crearea unui sistem comun și integrat de apărare aeriană. Expertiza profesioniștilor ucraineni și tehnologiile ucrainene trebuie să devină o parte importantă a inițiativei UE "Drone Wall".

În acest moment, un grup puternic de militari ucraineni se află în Danemarca, ajutând colegii danezi”, a anunțat președintele ucrainean pe platforma X. 

Volodimir Zelenski și-a experimat și recunoștința pentru pachetul militar de peste 360 de milioane de euro acordat de Danemarca Ucrainei. 

Nicuşor Dan le prezintă, joi, liderilor UE, dovezile interferenţei Rusiei în alegerile prezidențiale

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a spus joi, la sosirea la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE) că va prezenta, în faţa liderilor europeni, raportul procurorului general, Alex Florenţa, despre gruparea Potra şi influenţele Rusiei în alegerile din țara noastră. 

El a precizat, la sosirea la summit, că se va discuta despre situaţia din Republica Moldova după alegerile parlamentare, problema dronelor, dezinformarea şi influenţa rusă.

„Va fi o discuție despre ce face fiecare stat pentru a combate aceste practici. Este o inițiativă a noastră, pornită de la o întrebare adresată anterior și pentru care acum avem un răspuns”, a spus şeful statului. 

Procurorul general al României a prezentat la data de 16 septembrie dovezile oficiale ale războiului hibrid dus de Rusia în România. Alex Florența a subliniat că România a fost ținta unor campanii ample hibride în contextul alegerilor din 2024 - prin atacuri cibernetice, măsuri de influențare electorală, etc, - și se află în continuare în vizorul acestui atac hibrid „insiduos și perfid”. 

Ursula von der Leyen: Nu confiscăm activele rusești. Ucraina va rambursa împrumutul dacă Rusia va plăti despăgubiri de război

"Ne bazăm foarte mult pe experiența ucraineană, desigur. Tocmai de aceea, trebuie să avansăm rapid alături de Ucraina și de membrii NATO. Vreau să subliniez gradul de pregătire industrială pentru domeniul apărării, pentru că avem nevoie de o industrie europeană de apărare pregătită, durabilă și rezistentă.

Am început simplificarea procedurilor și accelerarea lor. Industria de apărare are nevoie de un ecosistem puternic, compus din industrie, desigur, dar și din start-up-uri din domeniul tehnologiei (...) Un asemenea ecosistem este foarte important și tocmai de aceea propunem să înființăm noi alianțe care să facă legătura între inovatorii din domeniul tehnologiei și cei care folosesc tehnica de apărare.

Lucrurile sunt mai ample și vom reveni cu versiunea completă în două săptămâni în fața Consiliului European. Închei cu câteva elemente despre Ucraina. Au trecut trei ani și șapte luni de la invazia pe scară largă a Rusiei. Ucraina continuă să reziste cu îndârjire. Constatăm, în același timp, că Rusia este supusă unei presiuni economice crescânde.

Sancțiunile pe care le-am aplicat funcționează și vă dau câteva cifre. Inflația în Rusia a depășit cu mult 10%.

Ursula von der Leyen: Rusia folosește 40% din bugetul național pentru apărare

Cel puțin 40% din bugetul național rus este cheltuit pe apărare, iar PIB-ul Rusiei în 2024 era pe o creștere de 4,3%, care va încetini la 0,9%. Deci e momentul să creștem presiunea și mai mult asupra Rusiei. Tocmai de aceea am propus o abordare nouă privind sancțiunile. Nu va mai exista o abordare în pași, graduală, ci cu măsuri mult mai severe privitoare la energie, serviciile financiare și comerț, pentru că este vorba de al 19-lea pachet de sancțiuni despre care discutăm acum. 

De asemenea, trebuie să oferim Ucrainei asistență militară, dacă credem în continuare că Ucraina reprezintă prima linie de apărare...

Trebuie să ne intensificăm asistența militară pentru Ucraina. În termeni concreți, am convenit cu Ucraina ca două miliarde de euro să fie cheltuite pe drone. Aceasta permite Ucrainei să își consolideze capacitățile bazate pe drone și permite, de asemenea, Uniunii Europene să beneficieze de aceste tehnologii.

În ceea ce privește găsirea unei soluții structurale de sprijin militar, sunt necesare mai multe eforturi. Tocmai de aceea am venit cu ideea unui împrumut care să aibă legătură cu despăgubirile, pornind de la activele rusești imobilizate. Acest împrumut va fi distribuit în tranșe, nu dintr-o dată, în conformitate cu anumite condiții. 

Ne vom întări propria industria de apărare și ne vom asigura că o parte din acest împrumut este folosită pentru chestiuni de achiziții în Europa și din Europa. Este foarte important că nu se confiscă activele. Ucraina primește acest împrumut și trebuie să îl ramburseze dacă Rusia plătește despăgubiri de război. 

Cel care comite aceste lucruri trebuie să fie tras la răspundere", a spus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul summit-ului de la Copenhaga.

Reuniunea s-a încheiat după 4 ore de discuții

Reuniunea liderilor europeni de la Copenhaga s-a încheiat, miercuri seara, după aproape patru ore de discuții.

Discuțiile, programate inițial au durat două ore, s-au prelungit mult mai mult,dar nu din cauza unor neînțelegeri, ci pentru că „fiecare lider a simțit nevoia să vorbească cel puțin câteva minute despre acest subiect”, conform unui oficial european citat de Politico.

Astfel, gazdele daneze au decis să nu scurteze discursului niciunui participant la discuții, ținând cont de importanța subiectului.

Liderii europeni au discutat „intens” despre măsurile pe care blocul european trebuie să le ia în materie de apărare.

Un alt subiect important de discuții l-a reprezentat situația activelor rusești înghețate din băncile europene și felul în care acestea ar putea fi folosite pentru a finanța efortul de război al Ucrainei.

Comisia Europeană a propus acordarea unui împrumut de 140 de miliarde de euro, finanțat din veniturile obținute din dobânzile activelor rusești, în cadrulu unui contract cu Euroclean, instituția financiară care gestionează aceste active din Belgia.

„Luăm banii lui Putin și riscurile rămân la noi. Asta nu se va întâmpla”, a spus premierul belgian, Bart de Wever, săptămâna trecută.

Ursula von der Leyen a spus în repetate rânduri că nu există motive de îngrijorare, atâta vreme activele înghețate rusești nu vor fi confiscate.

Liderii europeni au decis ca discuție despre aceste active să fie continuată la următoarea întâlnire a Consiliului European, de pe 23-24 octombrie, conform unui anunț făcut pe rețeaua X de președintele Consiliului, Antonio Costa.

Ungaria se opune în continuare aderării Ucrainei la UE. Orban: „Ucraina nu e o țară suverană”

Prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a spus că țara sa va continua să blocheze negocierile de aderare a Ucrainei la UE.

„Nicio vorbă să fie membră a Uniunii”, a spus Viktor Orban, citat de The Guardian.

„Ungurii nu doresc să facă parte, alături de ucraineni, în niciun fel de format, nici măcar unul militar precum NATO, ori unul politic și econimic precum Uniunea Europeană. Propunerea Ungariei este să avem un acord strategic (cu Ucraina), nu o adeziune propriu-zisă”.

Orban a apreciat Ucraina drept „o națiune eroică”.

„Trebuie să-i ajutăm, nicio îndoială. Întrebarea e e în ce fel să facem asta. Calitatea de membru (în UE a Ucrainei) e prea mult”, a spus Orban.

Liderul ungar a spus că Ucraina nu este în acest moment „un stat suveran”.

„Nu au bani să se poată întreține. Noi le plătim armata, noi le plătim funcționarii de stat, le plătim pensiile, plătim tot. Dacă ajungi să fii plătit de către altcineva, atunci nu mai ești o țară suverană. Nu e o declarație morală, e doar o chestiune strict financiară”, a spus Viktor Orban.

Ungaria atacă din nou conducerea UE și pe ceilalți lideri europeni

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, susține că Uniunea Europeană „e mai interesată să sprijine armata și statul ucrainean decât să se concentreze pe provocările europene”. El a făcut declarația, miercuri, la Budapesta, conform MTI, citată de Agerpres.

Peter Szijjarto a susținut, citat într-un comunicat al ministerului său, că „securitatea şi economia UE s-au deteriorat semnificativ din cauza deciziilor proaste de la Bruxelles”.

„Uniunea Europeană se pregăteşte de război şi încearcă să-i facă pe europeni, între care şi pe unguri, să plătească pentru asta (...). Acest buget este practic un buget al Ucrainei”, a spus ministrul ungar.

„UE ar trebui mai degrabă să rezolve situaţia creată pe fondul competitivităţii sale deficitare, să creeze securitate energetică şi să pună noi baze pentru creşterea economică europeană, a afirmat el. În schimb (...) Comisia Europeană vrea să trimită banii europenilor, printre care şi ai ungurilor, în Ucraina, pentru a-i cheltui pe statul şi armata ucrainene”, mai spune șeful diplomației ungare.

„Noi vrem pace în Europa, în timp ce UE vrea război. Dacă nu va există o schimbare patriotică, putem conta pe politici pro-război, pro-migraţie şi pro-gender din partea Bruxellesului. Noi nu vrem război, migraţie sau nebunia legată de gen şi nu vrem ca banii ungurilor să fie trimişi în Ucraina”, a insistat ministrul ungar de externe.

Suedia vrea folosirea activelor rusești înghețate „mai ofensiv”

Prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, a sprijinit apelurile de a folosi activele rusești înghețate într-un „mod mai ofensiv” pentru a sprijini Ucraina.

„Sunt foarte mult în favoarea acestui lucru,” a declarat el înaintea reuniunii din Danemarca. „Pur și simplu nu este acceptabil să avem toate aceste active înghețate și să le considerăm capital rusesc fără nicio șansă de a fi folosite în favoarea Ucrainei”.

Anterior, Kaja Kallas a spus că UE lucrează cât mai rapid pentru a ajunge la un acord privind utilizarea activelor rusești pentru finanțarea unui împrumut de reparații pentru Ucraina și că există sprijin pentru plan. Totuși, Franța, Belgia și Luxemburg se numără printre țările care și-au exprimat rezerve.

UE vrea să ajungă cât mai repede la un acord pentru folosirea, în sprijinul Ucrainei, a activelor rusești imobilizate

Uniunea Europeană lucrează cât mai rapid posibil pentru a ajunge la un acord privind utilizarea activelor rusești pentru finanțarea unui împrumut de reparații pentru Ucraina, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, chiar dacă nu toate statele membre susțin planul.

Kallas a insistat asupra necesității de a folosi activele rusești înghețate pentru finanțarea despăgubirilor de război care urmează, în cele din urmă, să fie plătite Ucrainei, și nu pe seama contribuabililor. „Dacă nu luăm în calcul aceste active, atunci povara cade pe contribuabilii noștri, asta e sigur”, le-a spus ea jurnaliștilor la Copenhaga.

Emmanuel Macron spune că Franța investighează încălcarea legii de către un petrolier din „flota-fantomă”

Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că „este un lucru bun” faptul că Franța investighează o presupusă încălcare a legii de către petrolierul Boracay.

Nava este suspectată că face parte din așa-numita „flotă-fantomă” implicată în comerțul cu petrol rusesc. Macron a spus că evaluarea actuală este că între 600 și 1.000 de nave fac parte din această flotă.

Președintele Franței a vorbit la sosirea sa la reuniunea informală a șefilor de stat din UE, desfășurată la Copenhaga.

Mette Frederisken: Europa e în cea mai periculoasă situație de la Al Doilea Război Mondial încoace

Europa „se află în cea mai dificilă și periculoasă situație de la Al Doilea Război Mondial încoace”, avertizează prim-ministra Danemarcei.

Frederiksen a mai spus că Europa „se află în cea mai dificilă și periculoasă situație de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial — și nu doar față de Războiul Rece”.

„Cred că situația este serioasă. Cred că războiul din Ucraina este foarte grav. Când privesc Europa de astăzi, cred că ne aflăm în cea mai dificilă și periculoasă situație de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial — nu cea a Războiului Rece”, a declarat ea.

Întrebată despre incursiunile cu drone, a spus că este, în general, favorabilă doborârii acestora, dar a adăugat o mențiune de precauție: „Trebuie făcut în mod corect”.

Ea a mai spus că principala sarcină a liderilor este „să discute despre securitate și descurajare în domeniul apărării, inclusiv despre drone și ajutorul pentru Ucraina”, cu o discuție secundară privind migrația.

De asemenea, ea sprijină propunerea Comisiei Europene pentru un împrumut de reparații destinat Ucrainei, garantat prin activele rusești înghețate.

Într-un mesaj extrem de tranșant adresat celorlalți lideri, ea a declarat:

„Să fiu foarte clară: trebuie să existe un obiectiv european comun în această privință, altfel vom fi divizați, iar aceasta nu este calea corectă pentru Europa.

Cred că trebuie să lăsăm deoparte perspectiva națională atunci când vorbim despre securitate în Europa și să privim tiparul de ansamblu. Cu războiul hibrid în desfășurare și privind războiul din Ucraina nu ca pe un război într-o țară europeană, Ucraina, ci ca pe o încercare a Rusiei de a ne amenința pe toți.

Sper că toată lumea recunoaște acum că există un război hibrid, iar într-o zi victima este Polonia, în altă zi este Danemarca, iar săptămâna viitoare probabil va fi altundeva unde vom vedea sabotaj sau drone care survolează.

Deci eu privesc această situație dintr-o perspectivă europeană. Există doar o singură țară care este dispusă să ne amenințe, și aceasta este Rusia, iar de aceea avem nevoie de un răspuns foarte ferm”.

„Vreau să ne reînarmăm. Vreau să obținem mai multe capabilități. Vreau să inovăm mai mult, de exemplu în domeniul dronelor.

Dar, în același timp, trebuie să fim foarte, foarte transparenți și sinceri. Într-un război hibrid, nu te poți apăra împotriva tuturor tipurilor de activități. Aceasta este, de fapt, ideea unui război hibrid: să desfășori multe lucruri diferite în același timp.

Deci da, trebuie să facem mai mult — și o vom face. Dar nu cred că vom ajunge vreodată la o situație în care să nu mai zboare drone în Europa sau să nu mai vedem sabotaj. Așa că, da, trebuie să facem mai mult, dar trebuie să fim, de asemenea, sinceri: acesta este sensul unui război hibrid — să ne amenințe pe toți”.

Viktor Orban ar putea avea niște aliați neașteptați în ambiția sa de a bloca Ucraina

Viktor Orban ar putea să aibă niște aliați neașteptați în încercarea sa de a opri Ucraina de la aderarea la Uniunea Europeană, iar unul dintre ei ar putea să fie chiar președintele Franței, scrie Politico.

Înainte de întâlnirea informală a liderilor europeni, la Copenhaga, președintele Consiliului, Antonio Costa, încearcă să găsească o cale de a ocoli opoziția ungară față de integrarea europeană a Ucrainei.

Liderul european s-a oferit, anterior, să schimbe regulile UE pentru a permite ca negocierile formale de aderare să înceapă doar cu acordul unei majorități calificate, și nu cu votul unanim al statelor membre, așa cum funcționează în prezent instituțiile UE.

Dar planul lui Costa pare să fie foarte controversat – deși Orban este liderul european cel mai apropiat de Vladimir Putin și cel mai ostil Ucrainei, și alți lideri ar putea să găsească motive pentru a i se alătura în această luptă. Ei ar putea fi motivați de propria ambiție de a-și păstra puterea de veto în Consiliu.

Opoziția vine inclusiv din partea Franței, Olandei și Greciei și ar putea să existe și din partea Danemarcei, conform a trei diplomați UE și unui oficial francez care au făcut declarații sub rezerva anonimatului.

Aceste guverne sunt îngrijorate de faptul că, prin schimbarea regulilor pentru aderare, se va limita și propria lor abilitate de a bloca procese de aderare pe care le văd ca fiind problematice. Asta activează o serie de rivalități politice pe care Orban le poate exploata – e important pentru greci, de exemplu, să arate că pot bloca negocierile cu Turcia, la fel cum bulgarii vor să blocheze aderarea Macedoniei de Nord, iar croații să blocheze Serbia.

Sugestia lui Costa este că deschiderea căii la aderare va fi nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Republica Moldova, având în vedere că cele două țări fac parte din același „pachet” de extindere.

Conform unui oficial UE de rang înalt, propunerea lui Costa va fi pe masa discuțiilor, miercuri, l Copenhaga, alături de propunerea de a folosi activele rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina.

„Niciun lider, până acum, nu a răspuns cu un «Nu» categoric la această idee”, a spus sursa citată, referindu-se la propunerea lui Costa de schimbare a unanimității cu majoritatea calificată.

Președintele finlandez, Alexander Stubb, a declarat că el susține orice metodă de a grăbi procesul.

„Orice mecanism de luare a deciziei care ne dă flexibilitate și posibilități mai puține de blocaj este unul pe care eu îl salut personal, iar asta cu atât mai mult cu cât e vorba de Ucraina”, a spus el.

Însă tabăra care i se opune lui Costa și Stubb ar putea să fie mult prea puternică, iar dacă prețul păstrării regulilor actuale este că Ucraina și R. Moldova vor fi nevoite să aștepte alte luni de zile, dacă nu ani, atunci acesta este costul pe care acele țări sunt dispuse să-l „plătească”.

„Nu suntem convinși că schimbarea regulilor jocului în timpul jocului e o idee bună, pentru că asta este ceea ce se propune”, spune una dintre sursele citate.

„Dacă ajungem să facem vot cu majoritate calificată pe aderare, ne confruntăm cu riscul mare de a politiza foarte tare procesul”, a mai adăugat sursa citată.

Provocarea și mai mare este că pentru a putea aproba aceste reguli, tot e nevoie și de acordul Ungariei.

„Dacă am putea să schimbăm sau să evoluăm procesul de luare a decizie, asta s-ar face tot prin unanimitate, care nu e posibilă astăzi”, a spus oficialul de la președinția franceză.

Cine se opune

Acest demers se lovește de opoziția unor lideri care văd dreptul lor de veto ca fiind strâns legat de suveranitatea națională.

Este exemplul Greciei, care s-a opus de mult timp aderării Turciei, considerând-o o amenințare la adresa securității sale. Guvernul de la Atena se bazează pe dreptul său de veto ca pe o garanție că Turcia nu va deveni niciodată membră a UE — chiar dacă candidatura sa este oficial suspendată.

„Suntem foarte precauți în privința acestei propuneri,” a declarat un oficial grec, referindu-se la propunerea de modificare a regulii avansată de Costa.

Franța s-a opus, de asemenea, în mod tradițional aderării Turciei la bloc, Macron spunându-i chiar președintelui Erdogan, în 2018, că nu există nicio șansă ca cererea Turciei să avanseze.

La fel și Bulgaria, care dorește să poată bloca aderarea Macedoniei de Nord la bloc, sau Croația, care s-a opus istoric aderării Serbiei.

„Evident, ungurii îi blochează pe ucraineni,” a spus primul diplomat european citat.

„Dar nu e doar atât. Bulgarii vor să poată bloca Macedonia, croații vor să aibă control asupra Serbiei, Grecia și Cipru nu vor ca Turcia să se apropie mai mult de UE, iar Grecia ar dori, de asemenea, să țină sub observație Albania,” a adăugat diplomatul.

În public, liderii UE pot critica blocarea Ucrainei de către Ungaria. Dar, în spatele ușilor închise, mulți consideră acest lucru un paravan convenabil pentru propriile ambiții.

Președintele Finlandei, optimist că Putin va fi „lovit acolo unde-l doare”

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, care este în relații faimos de bune cu Donald Trump după ce a jucat golf cu acesta, spune că e doar o chestiune de timp până ce SUA îl vor lovi dur pe Vladimir Putin „acolo unde îl doare”, scrie Politico, miercuri.

„Văzând că stimulentele pozitive rareori funcționează cu rușii, Donald Trump a trecut la faza stimulentelor negative. Acum întrebarea va fi cât de intense vor fi aceste stimulente”, a spus președintele Finlandei.

Stubb, un susținător dedicat al Ucrainei spune că eforturile de a respinge forțele invadatoare ale Rusiei au fost încurajate mult de criticile publice făcute de Trump și de administrația SUA în ultimele două săptămâni.

Perspectiva sa este, însă, contrastantă cu cea a altor oficiali europeni și politicieni din capitalele europene – mulți au spus că declarațiile lui Trump că Ucraina poate recuceri teritoriile ocupate sunt „vorbe goale”.

Președintele spune că România va doborî următoarea dronă rusească care intră ilegal în țară

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat, marți, despre scenariile de acțiune pe care România le poate folosi în cazul în care noi aparate rusești intră în spațiul aerian al țării noastre.

„Discuția este «cu pilot» sau «fără pilot». Daca este vorba de drone, (aș prefera o opțiune) activă. Daca este cu pilot, aș prefera o acțiune prudentă”, a spus el.

„Dacă mai intră o drona, să ne așteptăm să o doborâm?”, a fost întrebat.

„Da. Este o chestiune de a arăta determinare în fața unei potențiale agresiuni, când vorbim de drone. Când vorbim de avioane cu pilot, e mai complicat. Ca instinct, prefer să fiu mai prudent. Nu aș vrea ca prin discuția asta să introducem noțiuni de panică pentru cetățenii din România.

Pentru moment, mai puțin acele 12 minute din zona baltică, nu au existat în perioada recentă incursiuni în spații aeriene ale țărilor NATO. Asta este normalitatea care sunt convins că o să continue”, a răspuns președintele.

Președintele Nicușor Dan va prezenta raportul despre alegerile anulate din 2024

Președintele Nicușor Dan a anunțat, miercuri, că va prezenta, la Copenhaga, raportul Parchetului General despre alegerile anulate anul trecut și implicare Rusiei în procesul electoral din România. Președintele spune că ancheta cuprinde un aspect-cheie: firme din Rusia folosite pentru a amplifica mesajele de dezinformare. 

„Am citit tot dosarul. Mai important este că față de noiembrie 2024 noi avem mult mai multe elemente și de context și specifice. De context avem... între timp, dacă atunci pentru societatea românească era ceva nou să vorbim de intereferența rusă în procesul electoral și de o dezinformare sistematică, acum lucrul ăsta e recunoscut, sunt diferite rapoarte ale unor țări europene care spun că pentru ei e un nivel de evidență că există un război hibrid pe care Rusia îl duce cu două obiective: să influențeze pentru a avea o conducere prietenoasă, dacă nu poate, să amplifice temele și să destabilizeze țările.

Mi-a plăcut foarte mult raportul Procurorului General. Noi aveam pe componenta finanțare externă o probă: milionul de euro de la Peșchir, pe destabilizare aveam ancheta cu gruprarea Potra, nu aveam o dovadă despre faptul că Rusia a interferat cu publicitatea în campania electorală.

Acum dovada o avem, faptul că au fost mai multe siteuri, pentru care ca publicitatea lor să ajungă la un număr cât mai mare au fost folosite firme de publicitate din Rusia și în acest proces de dezinformare au fost folosite conturi și firme din Rusia. Acesta este un fapt care a fost dezvăluit în raportul Parchetului General cu care să mă duc și mâine (miercuri, 1 octombrie -n .red) la Copenhaga pentru a-i informa pe partenerii noștri.

Nu avem imaginea completă, probabil că ne mai trebuie câteva luni, în momentul în care o să avem imaginea completă, și voi ieși public”, a declarat președintele Nicușor Dan.

Recent, președintele declara că fostul candidat pro-rus la alegerile prezidenţiale, Călin Georgescu, „nu a fost un călăreţ singuratic, ci a avut o reţea în spate din care făceau parte şi nişte români cu bani”. Şeful statului a subliniat că „în câteva luni vom avea probe suplimentare” în legătură cu evenimentele care au dus la anularea alegerilor din noiembrie 2024. El a adăugat şi faptul că mercenarul Horaţiu Potra, un cunoscut aliat al lui Călin Georgescu, ar fi încercat să ar fi încercat să dea lovituri de stat şi în mai multe ţări africane.

Președintele Nicușor Dan, va participa în zilele de 1 și 2 octombrie 2025, la Copenhaga, Regatul Danemarcei, la reuniunea informală a Consiliului European și respectiv la cea de-a șaptea reuniune a Comunității Politice Europene

Reuniune a Consiliului European, la Copenhaga

Consiliul European se reunește pe 1 octombrie, la Copenhaga, în cadrul unei reuniuni informale, pentru a discuta, în principal, despre apărarea comună a Europei și sprijinul pentru Ucraina. Ambele teme urmează să fie reluate la Consiliul European formal din 23-24 octombrie 2025.

Reuniunea informală va fi prezidată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și găzduită de prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, având loc înainte de o nouă întâlnire a Comunității Politice Europene (2 octombrie).

În privința securității și apărării, liderii europeni vor discuta despre cum să consolideze apărarea Europei, mai ales din perspectiva recentelor violări ale spațiilor aeriene de către Rusia în mai multe țări membre UE. Aceste provocări au demonstrat necesitatea ca UE să accelereze și să intensifice eforturile de a construi o Europă capabilă să răspundă efectiv, în mod autonom și în comun la amenințările comune.

UE s-a angajat să își intensifice decisiv pregătirea în domeniul apărării până în 2030 și a luat măsuri prompte în ultimele luni pentru a atinge acest obiectiv. Acestea includ măsuri de consolidare a capacităților sale de apărare, de creștere a finanțării în domeniul apărării, de dezvoltare a bazei sale industriale și de creare a unor oportunități comune de achiziții publice, în deplină coerență cu NATO.

„Pe măsură ce investim mai mult, trebuie să investim și mai eficient și mai rațional, inclusiv prin intermediul unor instrumente comune precum SAFE. Fiecare euro cheltuit ar trebui să ne consolideze securitatea comună și autonomia strategică”, a spus și președintele Costa la 19 septembrie 2025.

Concret, la Copenhaga, liderii se vor concentra asupra unor măsuri specifice pentru atingerea obiectivului pentru 2030: furnizarea rapidă a dezvoltării capacităților comune; sprijinul pentru flancul estic; guvernanța, inclusiv supravegherea și coordonarea politică.

Discuția va oferi Comisiei și Înaltului Reprezentant o serie de orientări în vederea foii de parcurs privind următorii pași în implementarea obiectivului UE de pregătire în materie de apărare. Această foaie de parcurs va fi prezentată și discutată în cadrul Consiliului European din 23-24 octombrie 2025. Liderii UE vor discuta de asemenea despre cum să sprijine în continuare Ucraina economic, militar și politic și să realizeze o pace justă și durabilă.

În urma recentelor reuniuni ale Coaliției Voluntarilor, liderii vor discuta despre cum să continue sprijinirea forțelor armate ucrainene ca principală garanție a suveranității și securității țării, sporind în același timp presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin intensificarea sancțiunilor.

Nu în ultimul rând, reuniunea informală va lua în discuție și eforturile de reformă ale Ucrainei și pașii săi către aderare.

Reuniunea anterioară a Consiliului European a avut loc la 19 august 2025 și a fost una formală. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat, atunci, că principala prioritate a UE este să oprească uciderile, să accelereze schimbul de prizonieri și să asigure întoarcerea miilor de copii răpiți de Rusia.

Președintele Costa a reiterat, de asemenea, în context, că UE este pregătită să mențină presiunea asupra Rusiei, pentru ca aceasta să își înceteze războiul, inclusiv prin noi sancțiuni. A subliniat totodată că este important ca procesul de extindere a UE să avanseze, întrucât viitorul Ucrainei este strâns legat de calea sa europeană.

Președintele Costa a mai spus că este momentul să se accelereze eforturile practice de instituire a unor garanții similare cu cele prevăzute la articolul 5 al NATO, cu un angajament continuu din partea SUA, și că țările Coaliției de voință ar trebui să rămână implicate îndeaproape în acest proces.