Tulburările de somn și bolile psihice se pot influența reciproc. Lipsa unui somn suficient, atât ca durată, cât și ca odihnă, poate favoriza apariția unor afecțiuni psihice sau poate agrava simptomele celor deja existente. În același timp, anxietatea, depresia și tulburarea bipolară pot provoca modificări importante ale somnului.
Medicul psihiatru Cătălina Crișan a explicat, la rubrica „Sfat de Sănătate” de la Antena 3 CNN, de ce este important să fim atenți la calitatea somnului și când insomnia ar trebui să ne trimită la medic.
„Relația dintre bolile psihice și somn este una bidirecțională. Pe de o parte, dacă nu avem un somn suficient, atât ca durată, cât și ca număr de ore, acest lucru poate favoriza apariția bolilor psihice sau le poate agrava. Pe de altă parte, bolile psihice pot, la rândul lor, să deregleze somnul. Insomnia nu este doar un simptom, ci reprezintă și un factor de risc independent”, a explicat medicul.
Când insomnia poate indica o problemă de sănătate mintală
O singură noapte în care nu reușim să dormim bine nu înseamnă că suferim de o afecțiune psihică. Situația se schimbă însă atunci când problemele persistă și apar în mod repetat. Dificultățile de adormire, trezirile frecvente în timpul nopții sau trezirea prea devreme pot fi semne care necesită atenție.
Medicul atrage atenția că astfel de manifestări pot apărea în anxietate și depresie, dar pot anunța și un nou episod al unei tulburări bipolare.
„Este foarte important să ne urmărim calitatea și cantitatea somnului. O singură noapte de insomnie nu înseamnă că avem o boală psihică. Dar, dacă problema se prelungește și apar dificultăți de adormire, treziri frecvente peste noapte sau trezirea prea devreme, acestea pot reprezenta simptome ale unor afecțiuni precum anxietatea sau depresia. De asemenea, pot fi un element prodromal, așa cum îl numim noi, pentru un nou episod, de exemplu, în cazul unei tulburări bipolare”, a precizat Cătălina Crișan.
De ce lipsa somnului ne afectează emoțiile și memoria
Somnul are un rol esențial în reglarea emoțiilor și în buna funcționare a creierului. Atunci când nu ne odihnim suficient, capacitatea de a gestiona stresul și reacțiile emoționale poate fi afectată. În plus, oboseala își pune amprenta asupra concentrării, memoriei și activităților de zi cu zi.
Psihiatrul explică faptul că există o legătură strânsă între somn și amigdală, o structură cerebrală implicată în reglarea emoțională. Insomnia poate perturba acest mecanism și poate amplifica stările de iritabilitate și stres.
„Somnul are foarte multe funcții și ne asigură o reglare emoțională corectă. Relația dintre somn și amigdală, care se află la nivelul lobului temporal profund, este foarte strânsă, iar amigdala este cea care ne reglează emoțional. În momentul în care avem insomnie, această reglare este perturbată. Dacă nu dormim suficient, suntem mai stresați, mai obosiți, mai nervoși, nu ne putem îndeplini sarcinile pe care ni le-am propus și nu mai putem acumula sau rememora la fel de ușor informații noi”, a explicat medicul.
Tratamentul insomniei trebuie adaptat fiecărui pacient
Problemele de somn pot apărea și în contextul tratamentului psihiatric. Unele medicamente pot provoca, mai ales la începutul administrării, o accentuare a tulburărilor de somn sau o stare ușoară de anxietate. Din acest motiv, alegerea tratamentului trebuie făcută în funcție de particularitățile fiecărui pacient.
Există și antidepresive care, pe lângă efectul asupra dispoziției, pot contribui la îmbunătățirea somnului. Medicul poate lua în calcul aceste opțiuni atunci când insomnia este una dintre problemele cu care se confruntă pacientul.
„Tratamentul individualizat este cel mai corect. Există anumite medicamente care, cel puțin la începutul administrării, pot să accentueze unele tulburări de somn sau să provoace o ușoară anxietate. De aceea, facem anumite combinații. Dacă un antidepresiv provoacă insomnie la inițierea tratamentului, putem alege și un antidepresiv care să ajute, în plus, la reglarea somnului. Există astfel de preparate care, pe lângă efectul asupra dispoziției depresive, oferă și un somn odihnitor. Le numim antidepresive mai sedative”, a declarat Cătălina Crișan.
Ce este insomnia de adormire și cât ar trebui să dureze până adormim
Insomnia de adormire apare atunci când o persoană întâmpină dificultăți în a adormi, chiar dacă se află în pat și încearcă să se odihnească. În mod obișnuit, adormirea ar trebui să se producă în aproximativ 30 de minute. Dacă intervalul este depășit frecvent, iar problema persistă, este indicată o evaluare medicală.
Până atunci, respectarea unor reguli de igienă a somnului poate contribui la îmbunătățirea odihnei. Un program echilibrat, ore relativ fixe de culcare și trezire, dar și evitarea stimulentelor și a dispozitivelor electronice înainte de culcare sunt câteva dintre recomandările medicului.
„În mod normal, ar fi bine să adormim în maximum 30 de minute. Dacă acest lucru nu se întâmplă, ar trebui să ne punem câteva întrebări. Dacă dificultățile de adormire se repetă o perioadă mai lungă, este bine să mergem mai departe cu investigațiile. Cel mai corect este să respectăm câțiva pași sănătoși, pe care îi numim igiena somnului: să avem un program cât de cât echilibrat, să ne culcăm aproximativ la aceeași oră și să ne trezim la șase-șapte dimineața, să dormim suficient, între șapte și nouă ore pe noapte, să nu consumăm băuturi energizante și să nu folosim dispozitive electronice înainte de culcare”, a recomandat medicul psihiatru.