Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, a anunțat miercuri, într-un interviu pentru Antena 3 CNN, că vrea ca începând de anul viitor să fie exploatat grafitul de la Baia de Fier. Social-democratul a adăugat că vrea ca această materie primă critică să fie transformată în grafen în România, nu să fie exportat în formă brută în afara țării. Ministrul Economiei a afirmat că există acum tehnologie avansată la dispoziția României ca grafenul să fie extras eficient și cu respectarea normelor de mediu.
Zăcământul de grafit Baia de Fier este cel mai mare din Europa, potrivit Ministerului Economiei. Pe vremuri, din cele două cariere erau extrase anual 40.000 de tone de minereu. Fostul ministru al Economiei susținea că România ar putea deveni al doilea producător de grafit din Europa, după Norvegia.
Guvernul a decis, în august 2026, reluarea exploatării de grafit în două perimetre miniere de la Baia de Fier, din judeţul Gorj. Actualul ministru al Economiei, Daniel Zamfir, a declarat că exploatarea ar începe chiar de la anul. Iar planurile ministrului nu se opresc aici: vrea ca grafenul să fie extras în România.
„În primul rând, eu vreau la anul să începem să exploatăm grafitul de la Baia de Fier și să îl transformăm în grafen. Nu mai vreau doar să extragem materie primă și să o exportăm. Grafitul este este mai valoros ca aurul pentru industria de apărare.
Deci este un material critic, extrem de important și vreau să îl scoatem. Și nu să exportăm grafitul, ci să îl transformăm în grafen, că avem posibilitatea asta să o facem din industria extractivă. Vreau să trecem și la partea de prelucrare, nu numai să exportăm materie primă”, a spus Daniel Zamfir la Antena 3 CNN.
Zamfir a spus că în timpul mandatului său va pune accent pe exploatarea resurselor naturale ale României.
„Eu o să pun un accent deosebit pe ce înseamnă resursa pe care o are această țară. Noi stăm pe niște bogății incredibile. Tot ceea ce înseamnă materii prime suntem departe de a folosi ceea ce putem să folosim. Avem iazuri de decantare pe care le folosesc cei de la CupruMin și Remink, unde extrag cupru și alte neferoase, în care există importante cantități de aur și de metale rare, care în momentul ăsta zac de ani de zile acolo și nu le exploatăm”, a spus el.
Ministrul Economiei a declarat că în acest moment „bătălia pe planetă este pe resursa critică”, iar România poate avea acces la tehnologie modernă ca să devină un jucător pe această piață.
„Dacă noi pierdem această oportunitate să folosim, cu tehnologie modernă, gândiți-vă că tot ce s-a extras până acum în România, că vorbim de cuplu, că vorbim de alte lucruri, s-a extras cu o tehnologie învechită. Acum există cu totul altă tehnologie, unde putem și să respectăm condiții de mediu și să avem o o eficiență mult mai mare a ceea ce facem acolo. Aia vreau să fac cu prioritate. România are rezerve, vreau să dăm drumul”, a spus el.
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025-2035, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.464/2024, menționează că până în 2035 România trebuie să își valorifice superior resursele minerale și să devină un pol de dezvoltare durabilă în economia europeană.
Strategia Națională pentru Resurse Minerale Neenergetice 2025–2035 enumeră șapte zone în care sunt indicate ocurențe de pământuri rare: Glogova, Clejnești, Ohaba, Chituc, Poienari-Tigveni, Jolotca-Ditrău și Grădiștea de Munte.
În tabelul intitulat "Descriere generală resurse potențiale M.P.C. din România", strategia menționează, în cazul pământurilor rare, "zăcăminte care conțin monazit, bastnasit, allanit și altele”, precum și "nisipurile aluvionare care conțin minerale titano-zirconifere".