Noua lege a salarizării, respinsă de toate sindicatele, scoate la iveală anomalii între veniturile unor categorii de angajați din sectorul public. În timp ce unii medici și profesori ar urma să piardă bani sau să primească majorări simbolice, salariile demnitarilor cresc cu mii de lei, iar unele categorii de angajați din administrația publică beneficiază de creșteri consistente în următorii ani, potrivit datelor analizate de Antena 3 CNN.
Scad salariile medicilor
În sistemul medical, una dintre cele mai mari scăderi îi vizează pe medicii primari ATI și UPU, cu gradația 0. Aceștia câștigă în prezent 13.528 de lei net pe lună, însă, potrivit noii legi, salariul ar urma să scadă la 11.513 lei net, ceea ce înseamnă o reducere de 2.015 lei.
Guvernul promite acordarea unor sume compensatorii, astfel încât cadrele medicale să își păstreze veniturile actuale. Medicii se întreabă însă cât de sigure sunt aceste compensații, în condițiile situației bugetare și ale măsurilor de austeritate.
Și în cazul asistenților medicali apar scăderi. Un asistent medical principal, cu gradația 5, câștigă în prezent 8.433 de lei net pe lună. Prin noua lege, venitul său ar urma să ajungă la 8.113 lei net, ceea ce înseamnă o pierdere de 320 de lei.
În cazul medicilor, însă, situația diferă în funcție de specializare și de locul de muncă. Un chirurg de la Spitalul de Urgență din București, care are în prezent un salariu net de 9.560 de lei, ar urma să primească 9.594 de lei, adică o creștere simbolică de doar 34 de lei net.
Anomalii apar și în sistemul de învățământ. Un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime, care câștigă în prezent 16.392 de lei net pe lună, ar urma să ajungă la un salariu de 16.400 de lei, ceea ce înseamnă o creștere de doar 8 lei.
Creșteri consistente pentru demnitari
În schimb, unele categorii de angajați din administrația publică ar urma să beneficieze de creșteri consistente. Un șofer de la Secretariatul General al Guvernului, cu o vechime de peste 20 de ani, are în prezent un salariu net de 3.100 de lei. Până în 2031, venitul său ar urma să ajungă la 4.517 lei net, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 1.400 de lei.
Diferențele sunt explicate și prin coeficienții de salarizare. De exemplu, un șofer de la Cotroceni are un coeficient de 1,53, corespunzător unui salariu de aproximativ 4.600 de lei pe lună, în timp ce un profesor debutant are un coeficient de 1,2 și ar urma să aibă un salariu de aproximativ 4.300 de lei pe lună.
În cazul demnitarilor, salariile ar urma să crească pe toată linia. Președintele României ar urma să aibă un salariu net de 19.200 de lei, cu 4.300 de lei mai mult decât în prezent. Prim-ministrul ar ajunge la 17.600 de lei net, o creștere de 4.000 de lei, iar un ministru ar urma să primească 16.000 de lei net, cu 3.700 de lei mai mult. Pentru deputați și senatori, creșterea este de 3.100 de lei net.
Sindicatele suspendă consultările
Între timp, cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național în România au anunțat, joi, suspendarea oricăror consultări pe marginea Legii Salarizării și au solicitat retragerea imediată a acesteia.
Demersul a fost precedat de alte două evenimente: Curtea de Apel București a suspendat proiectul Legii Salarizării la cererea Federației Sanitas însă ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a continuat să cheme sindicatele la discuții, deși nu mai putea iniția consultări, întrucât guvernul demis prin moțiune de cenzură și membrii săi au atribuții limitate.
Legea salarizării, în varianta prezentată și promovată de Pîslaru, a generat reacții ample de respingere la nivelul angajaților din sectorul bugetar iar PSD a anunțat că nu o va vota.