Parlamentul European nu va dezbate nicio rezoluţie despre statul de drept din România, după ce Partidul Popularilor Europeni a refuzat să susţină două propuneri în acest sens venite de la Renew Europe, partidul european la care este afiliat USR, au declarat, pentru Antena 3 CNN mai mulţi europarlamentari români. După scrisoarea semnată de liderii PPE şi Renew Europe prin care se cerea Ursulei von der Leyen analizarea oportunităţii ca România să fie sancţionată pentru adoptarea "amendamentului Fritz", liderii Popularilor Europeni au fost convinşi de colegii de la PNL şi UDMR, ambele partide româneşti fiind afiliate PPE, să nu mai insiste pe subiect, au declarat, pentru Antena3.ro, surse de la Bruxelles.
Vicepreşedinta Renew, Sophie Wilmes, însă, a insistat, la începutul acestei săptămâni, să fie discutată situaţia României, creată din cauza "amendamentului Fritz" introdus în Legea ANI, precum şi din cauza noii legi care vizează transparentizarea finanţării ONG-urilor, şi din cauza tratamentului aplicat minorităţilor sexuale, ca urmare a interzicerii marşului LGBT de către Primăria Oradea.
Pe 1 septembrie, în cadrul Grupului de Monitorizare pentru Democrație, Statul de Drept și Drepturi Fundamentale (DRFMG), o structură a Comisiei LIBE, a avut loc o şedinţă depre situația statului de drept și a drepturilor fundamentale din România, la solicitarea Renew şi a Grupului Verzilor, la care s-a dezbătut adoptarea noii legi a ONG-urilor, problema legată de minorităţile sexuale, şi în cadrul căreia au fost audiați, în prima parte, reprezentanți ai Comisiei Europene, ai societății civile și ai asociațiilor de magistrați, iar în a doua parte reprezentanți ai autorităților române. Printre invitați s-a aflat și un expert în legislația privind ONG-urile.
Reuniunea nu a avut însă pe agenda oficială o dezbatere distinctă privind „amendamentul Fritz” sau o propunere de rezoluție. Potrivit surselor Antena3.ro, ideea unei rezoluții privind statul de drept în România a fost discutată informal între grupurile politice din Parlamentul European.
Cine a inițiat demersurile
Potrivit surselor Antena3.ro, vicepreședinta Renew, Sophie Wilmès, la solicitarea europarlamentarilor USR, ar fi lansat demersul în urma discuțiilor purtate în cadrul DRFMG. Ulterior, aceasta le-a cerut celorlalte grupuri politice să își exprime poziția față de inițiativă. Până în acest moment, propunerea nu s-a transformat într-o rezoluție oficială. Sursele susțin că atât Partidul Popular European (PPE), cât și grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) nu au susținut o astfel de rezoluție.
Sursele au mai precizat că, inițial, și PPE ar fi fost înclinat să susțină inițiativa, însă europarlamentarii români din grupul PPE ar fi intervenit pentru ca grupul să nu se alăture demersului. Inclusiv Manfred Weber ar fi fost convins să nu susțină inițiativa.
Mesajul transmis de Sophie Wilmès europarlamentarilor
Antena3.ro a obținut e-mailul prin care vicepreședinta grupului Renew Europe, Sophie Wilmès, le cerea eurodeputaților să își exprime poziția față de o propunere de rezoluție privind statul de drept în România. Mesajul a fost transmis după reuniunile Grupului de Monitorizare pentru Democrație, Statul de Drept și Drepturi Fundamentale (DRFMG).
„În urma reuniunii de ieri privind România, considerăm că o serie dintre problemele ridicate sunt deosebit de îngrijorătoare din perspectiva statului de drept. Așa cum am indicat în timpul reuniunii, dorim, prin urmare, să propunem o rezoluție a grupului pentru următoarea sesiune plenară. Vă rugăm să răspundeți la acest e-mail și să ne comunicați dacă susțineți sau nu această solicitare. V-am fi recunoscători dacă ne-ați transmite răspunsul până la sfârșitul programului de astăzi”, este mesajul transmis de Sophie Wilmès.
La acest e-mail, cei de la PPE nu au răspuns, motiv pentru care nu este posibilă concretizarea demersului, în absenţa sprijinului politic necesar pentru acest lucru.
Nicu Ștefănuță: "Trebuie să vedem ce înseamnă rezoluția asta"
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat pentru Antena 3 CNN că este nevoie de clarificări înainte de a putea fi evaluate consecințele unei eventuale rezoluții privind România, propusă în urma controverselor legate de „amendamentul Fritz”. Eurodeputatul avertizează că demersul trebuie analizat inclusiv prin prisma riscului ca România să piardă fonduri europene și susține că nu poate fi exclusă nici revenirea la un mecanism de monitorizare precum MCV.
"Sophie Wilmès este președinta acestui grup, care observă justiția, în momentul în care nouă ni s-a ridicat acel MCV. Pe noi ne mai verifică Comisia în fiecare an și ne face un raport, însă Parlamentul European are o comisie permanentă care se uită să deraieze lucrurile. Nici Ungaria nu avea MCV și totuși s-a ales cu Viktor Orbán și cu suspendarea fondurilor. Suntem și în mijlocul negocierii noului cadru financiar. Stăm ca pe ce. Cele 60 de miliarde, în contextul ăsta în care sunt suspiciuni, iar în scrisoarea trimisă de cei de la DG Just, Comisia cere ca în două săptămâni clarificări despre ce s-a întâmplat pe legea ANI și, dacă nu primesc acele clarificări, România nu va primi cele 770 de milioane de euro".
Nicu Ștefănuță a mai spus că miza este chiar mai mare decât banii din PNRR, România riscând să piardă fonduri din noul cadru financiar: "Nu ar fi bine să fim penalizați ca țară, nu ar fi deloc bine să pierdem banii din noul cadru financiar, pentru că acolo e vorba de 60 de miliarde. Nu mi se pare OK ceea ce s-a votat în Parlamentul României și mi se pare țintit. Eu nu sunt Comisia Europeană, care a pus șapte întrebări. Nu sunt judecător. Trebuie să vedem rezoluția asta, trebuie să vedem ce înseamnă, pentru că detaliile se ascund acolo și, pentru mine, e mega-important ca bugetul să nu se piardă pentru următorii 7 ani. Nu vrem să ajungem pe linia neagră. Riscul nu e imediat. Acolo e Comisia Europeană care vine și zice: poate trebuie să reintroducem MCV, pentru că se pare că nu îl respectați. Nu este încă clar dacă se face sau nu. România nu este o insulă. Politicieni, cum este doamna Wilmès, care a fost premierul Belgiei, nu sunt niște ignoranți, nu sunt niște naivi. Ceea ce decide Parlamentul României o face pe barba proprie, cu consecințele proprii. Cine inițiază, ăla e de vină, nu cine judecă".
Critici dure lansate de Sorin Grindeanu
În țară, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a acuzat USR că a încercat să folosească instituțiile europene în disputa politică internă și susține că inițiativa privind rezoluția ar fi fost un eșec după retragerea sprijinului PPE.
„Pentru a face scut în jurul unui condamnat, USR își trădează țara! A trecut o linie a iresponsabilității politice pe care niciun partid românesc nu ar trebui să o încalce. Grupul Renew, din care face parte USR, a încercat să impună în Comisia LIBE din Parlamentul European o rezoluție care să pună sub semnul întrebării respectarea statului de drept în România. O rezoluție care ar fi putut ajunge în plenul Parlamentului European, dacă vocea rațiunii nu ar fi primat până la final. Social-democrații europeni au fost de la început alături de noi, iar rezoluția a fost un eșec. Inclusiv PPE și-a schimbat decizia, chiar în ultimul moment.
Rând pe rând, minciunile useriștilor și ale altor trădători de dreapta au fost contracarate cu argumente. Când investițiile străine au scăzut deja cu 80% sub mandatul lui Bolojan, ce semnal ar fi dat o astfel de rezoluție despre țara noastră?! Useriștii însă nu au nicio limită. Au vrut să folosească țara ca armă în propriul război politic. Când ajungi să pui sub semnul întrebării statul de drept din România, afectezi credibilitatea noastră în fața partenerilor externi. Fritz nu este România! Este doar un politician condamnat printr-o decizie definitivă a instanței. USR nu este România!
Sunt doar o haită de bezmetici trădători care sacrifică interesele României și banii europeni pentru a-și conserva scaunele. Să îți folosești imaginea țării ca monedă de schimb pentru a face presiune internă este dovada supremă a lipsei de coloană vertebrală, pe care românii o vor putea sancționa la vot! Până atunci, rămâne cum am spus: PSD se va bate cu acești trădători peste tot! Pentru că fiecare zi cu ei la putere înseamnă încă o zi care îngreunează traiul românilor, încă o zi în care economia este pulverizată și justiția atacată!”, a transmis Sorin Grindeanu.
Ce spune PNL
Contactat de Antena3.ro, europarlamentarul Daniel Buda susține că, în acest moment, nu există o rezoluție oficială privind România pe agenda Parlamentului European și nici o dezbatere pe acest subiect în Comisia LIBE.
„Nu este nicio rezoluție pe rolul PE cu privire la România! În Comisia LIBE, de asemenea, nu știu să fie o astfel de dezbatere! Au fost ceva discuții într-o structură ad-hoc, dar acolo discuțiile s-au purtat cu ușile închise, nefiind publice! Am văzut „zbaterile și dezbaterile“ din țară legat de scrisoarea Ursulei și solicitarea de clarificări din partea Comisiei Europene, dar nu este nimic nou sub soare! Legislația din toate statele membre este evaluată la fel de echipele de juriști ale Comisiei și pusă în matricea legislației și principiilor europene! Atât PSD, cât și AUR trebuie să își asume consecințele voturilor date pe această lege! Dacă vor fi astfel de consecințe! Nu știm care vor fi concluziile evaluării din partea Comisiei!”, a declarat Daniel Buda.
"Nu o să mai fie rezoluția"
Europarlamentara Mariana Grapini a declarat într-o intervenție pentru Antena 3 CNN că rezoluția nu va mai putea fi inițiată, pentru că nu există o majoritate care să o susțină:
"Lucrurile s-au mai schimbat de ieri. Am discutat acum dimineață cu șeful delegației liberalilor în Grupul PPE, cu domnul Daniel Buda, rezoluția nu va fi, pentru că nu va avea majoritate. Deci nu se va mai pune la Strasbourg pe ordinea de zi. Oricum chiar dacă ar fi rămas PPE, trebuia aprobat textul rezoluției în Biroul Politic al Parlamentului European, de toți cei opt lideri ai grupurilor politice. Nu o să mai fie rezoluția".
Amintim că Oana Țoiu, deputată USR și ministra Afacerilor Externe, și premierul interimar Ilie Bolojan au avut o discuție telefonică, luni, cu Michael McGrath, comisarul european pentru Justiție, în cadrul căreia i-au cerut să facă verificări în ceea ce privește „amendamentul Fritz” din Legea ANI și să analizeze dacă este cazul să nu aloce suma din PNRR - 770 de milioane de euro- pentru îndeplinirea acestui jalon, au declarat surse politice pentru Antena3.ro.
Cum a răspuns Comisia Europeană la scrisoarea PPE și Renew
Între timp, Comisia a anunțat că urmează să evalueze modificările în cadrul analizei celei de-a șasea cereri de plată din PNRR. Până la finalizarea evaluării, nu este clar dacă modificările legislative vor avea consecințe asupra fondurilor europene.
Antena 3 CNN a obținut răspunsul Ursulei von der Leyen la scrisoarea trimisă de grupurile PPE și Renew la data de 24 august.
Președinta Comisiei Europene a precizat că este „pe deplin de acord” cu „importanța primordială a respectării principiilor statului de drept”, iar dacă se va ajunge la concluzia că un anumit articol din lege încalcă „relevant” legislația UE, Comisia „ar trebui să tragă concluziile corespunzătoare în ceea ce privește cererea de plată”.
„Având în vedere importanța chestiunii, am reamintit, de asemenea, autorităților române responsabilitățile care le revin în acest sens. În cazul în care Comisia ar ajunge la concluzia că articolul X din proiectul de lege implică o încălcare relevantă a legislației UE aplicabile, Comisia ar trebui să tragă concluziile corespunzătoare în ceea ce privește cererea de plată. În calitate de gardian al tratatelor, Comisia dispune de mijloacele necesare pentru a aborda încălcările dreptului Uniunii, inclusiv prin inițierea unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în temeiul articolului 258 din TFUE”, a precizat Ursula von der Leyen.