Prelungirea războiului din Orientul Mijlociu dă peste cap scenariile Băncii Naționale privind inflația. Rata inflației, care ar trebui să scadă începând din luna august și să ajungă în toamnă la circa 4%, ar putea crește în ipoteza unei escaladări a conflictului din Iran. Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a avertizat că toată economia mondială va avea de suferit. Primul efect va fi scumpirea carburanților, ceea ce va genera consecințe în lanț. Consilierul BNR a atras atenția că guvernatorul Mugur Isărescu avertizase că economia României e pe o gheață subțire, iar acum, conflictul din Orientul Mijlociu o poate face să ia o „turnură nefavorabilă”.
România rămâne țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare rată a inflației, în jur de 9%, iar prognoza BNR până la izbucnirea războiului din Iran era că va intra pe un traseu descendent începând cu luna august, urmând ca la toamnă să se stabilizeze undeva la 4%. Acest scenariu riscă să nu mai fie valabil dacă războiul din Orientul Mijlociu se prelungește sau se extinde.
Avertisment BNR: „Efectul va fi o presiune inflaționistă neașteptată”
Într-un interviu pentru Antena 3 CNN, Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a explicat posibilele consecințe pentru România ale conflictului din Iran.
„Efectul va fi o presiune inflaționistă neașteptată și nejustificată, adică nejustificată, în sensul că nu de niște cauze fundamentale, ci de pur și simplu de existența unui conflict armat de amploare. Cred că dincolo de aceste efecte imediate și directe, eu aș vedea și niște efecte indirecte, pentru că economia mondială va avea de suferit, vom avea incertitudinile în economie, totdeauna la mai puțină producție, mai puțină bunăstare.
(...)Mă aștept ca, începând din august, rata inflației să coboare și în cazul în care nu vom avea un impact cu totul excepțional din conflictul de acum din Golf, până la sfârșitul anului putem să avem o rată a inflației așa cum este prognozată, undeva între 4 și 5%”, a explicat el.
Rădulescu a explicat că BNR lucrează în aceste zile la noi scenarii privind rata inflației în România, adaptate la noua realitate geopolitică.
„Sunt scenarii care urmează să le facem. Eu cred că după două zile de conflict e prematur să facem scenarii ce s-ar întâmpla dacă conflictul să prelungește două luni, de exemplu. Personal, eu nu cred că există suficientă muniție de o parte și de alta pentru ca acest conflict să se ducă în continuare pentru mai multă vreme”, a spus consilierul guvernatorului Băncii Naționale.
Economistul a adăugat că un prim efect al conflictului, pentru România, va fi creșterea prețului combustibilului, dacă petrolul nu mai poate fi transportat prin Strâmtoarea Ormuz.
„Este foarte clar că efectul ar fi o creștere a prețului la pompă, dar care nu se produce imediat. Se produce un lag (o întârziere n.red) de o săptămână, două-trei. Efectul va fi unul negativ pentru inflație. (...) Eu sunt de părere că nu este bine să luăm avans asupra supărării. Nu știm încă cât se va prelungi acest conflict, nu știm încă măsura în care țările OPEC nu vor reuși să suplimenteze producția, care să plece pe alte căi decât prin Strâmtoarea Ormuz și nu știm dacă va echilibra.
Acum problema nu este capacitatea de a produce mai mult, ci capacitatea de a transporta. Iar această capacitate nu există. Și atunci majorarea producției poate să rămână numai un simplu deziderat, dacă nu sunt identificate căile pentru a aduce petrolul din țările Golfului în restul lumii, fără să ajungă prin Strâmtoarea Ormuz”, a spus Rădulescu.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat în urmă cu două săptămâni că România este „fragilă” din punct de vedere economic. „Mergem pe gheață subțire, sperăm să reușim”, a mai declarat Isărescu, precizând că țara noastră a reușit totuși să evite recesiunea anuală. O scădere a producției însă, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, schimbă datele, este de părere consilierul Eugen Rădulescu.
„Întrebarea este dacă în anul acesta vom rămâne în continuare într-un declin al producției, care nu mai e recesiune tehnică, ci devine recesiune. Pur și simplu. Recesiune tehnică e când e pe două trimestre și când ai creștere pe total. Noi aici am fost, nu știu încă ce se va întâmpla în acest an. Eu am convingerea că nu vom ajunge la spargerea gheții despre care vorbea domnul guvernator. Suntem pe gheață subțire, dar nu cred că se sparge. Sigur că dacă se prelungește conflictul din Orient, atunci lucrurile ar putea să aibă o turnură mai nefavorabilă”, a spus Rădulescu.
Anunțul BNR despre cursul euro
Întrebat dacă ar putea exista presiuni pe cursul leu-euro în urma războiului din Orientul Mijlociu, Eugen Rădulescu a spus că este „puțin probabil”.
„Puțin probabil. Sigur că noi suntem o economie vulnerabilă, avem destule slăbiciuni atât în sectorul real al economiei, cât avem să slăbiciuni în ceea ce privește finanțarea eventualelor deficite și a unor mișcări neașteptate.
Dar rezervele Băncii Naționale sunt însemnate, ele cresc în continuare. Nu am avut un atac pe leu de foarte multă vreme. Am avut un moment mai critic. Acum câteva luni am reușit să trecem peste acel moment. Rezervele valutare au revenit la nivelul de dinainte și chiar au crescut”, a spus Rădulescu.
Întrebat dacă asta înseamnă că BNR poate interveni în piață în cazul unor eventuale presiuni, consilierul guvernatorului BNR a răspuns că acesta nu este un scenariu de natură să devină realitate, în opinia sa. „După părerea mea, asta este încă în categoria drobului de sare. Nu cade”, a declarat Rădulescu.
Statele Unite ale Americii și Israel au lansat, sâmbătă, 28 februarie, operațiunea militară „Furia Epică”, în care au fost uciși liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, și alți zeci de responsabili militari şi politici de rang înalt.